Când fiul meu era mic, LEGO devenise un al 5-lea membru al familiei noastre, după noi cei doi părinți și cei doi copii ai noștri. Ca o mamă responsabilă ce mă doream a fi, încercam să-i aleg puștiului acele jucării care eram sigură că-i vor amprenta în mod pozitiv formarea adultului de mai târziu. Cărțile creșteau, stive, în camera lui Victoraș, abia apoi veneau la rând jucăriile – obligatoriu alese “cu cap” : să-l și distreze, dar să și pună o cărămidă la dezvoltarea unor simțuri, a unor aptitudini. Nu mai țin minte care a fost primul LEGO din viața lui, nu pot uita însă că, la un moment dat, dormitorul lui Victoraș devenise “de nestrabătut” : peste tot, în toate colțurile erau plasate construcțiile deja finalizate – mașini, castele, trenuri, avioane supersonice, stații de benzină, ambulanțe, corăbii etc. Asta pe margini. Centrul camerei devenise “șantierul LEGO”, covorașul multicolor adunând pe el sute de bucățele de plastic colorat ce urmau să devină construcții meșteșugite, îngloband în ele suprinzătoarea răbdare a unui copil aflat la vârsta la care, pe vremea mea, băieții erau atât de greu de potolit. Și nu numai atunci! Cu o migală de invidiat și cu o tenacitate extraordinară, Victoraș își primea cadou sau alegea cu entuziasm, din rafturile magazinelor, noile jocuri LEGO ( Doamne! cu averea banii investită în acele jocuri Lego, probabil aș fi putut cumpăra…un Logan, la mâna a doua! ) , după care…dispărea cu orele din viața socială a familiei noastre. Nici desenele animate de la televizor, nici chiotele copiilor de afară, nici măcar șicanele jucăușe ale sorei mai mari, nu reușeau să-l urnească pe prichindel din universul său. Ca să nu mai vorbim că cea mai eficientă pedeapsă, pe care i-o mai aplicam, după micile și inevitabilele sale obrăznicii , era : “Astăzi nu ai voie să te joci cu LEGO!”. Victoraș era distrus, dar nici nouă nu ne era ușor, pentru că, practic, trebuia să-i găsim activitați care să se desfășoare în afara camerei lui, dominată de jocul fermecat.
Unul dintre cele mai dificile momente ale maturizării sale a fost ziua în care am decis cu toții să “donăm” averea LEGO a lui Victoras, verișorului mult mai mic. Și uite-așa, camera s-a golit brusc, a devenit mult mai tristă deodată, însă eu tot i-am pastrat, pe furiș, o mașină sofisticată, asamblată de mânuțele lui mici de atunci.
Și tot la capitolul “amintiri din copilărie” am să trec și una dintre cele mai mari surprize oferite de mine și de Victor fiului nostru – excursia la faimosul LEGOLAND din Germania, locul unde Victoraș s-a aflat, preț de o zi întreagă, pe planeta preferatului sau hobby!
…Au trecut de atunci aproape două decenii și, iată, abia anul acesta, cu prilejul unei vizite în patria Micii Sirene, am aflat că faimoasa companie LEGO, atât de îndrăgită de copiii din întreaga lume fie ei băieței sau fetițe, își are obârșia în Danemarca. Am fost plăcut surprinsă la aflarea acestei vești, și, in consecință, în drumurile noastre prin Copenhaga am trait o adevărată încantare, intrând in nenumărate magazine LEGO unde am încercat, impreună cu Elena, să-i gasim o anumită jucărie lui Alex, fiul său. Am retrăit așadar acele momente din copilaria lui Victoraș cand, indiferent în ce țară mă aflam in deplasările de serviciu, era obligatoriu ca, la plecare, să aleg din universul LEGO , jocul cu care stiam că-i voi provoca cea mai mare bucurie, la revedere.
….Și iată-mă străbătând de la un capăt la altul, magazinul de profil de lânga faimosul Parc Tivoli și unul dintre cele mai mari centre LEGO, din cele câteva, ale Copenhagăi. Elena a primit sarcini precise din partea lui Alex : “Un autobuz de școală”, așa că parcurgem cu mare atenție rafturile ticsite cu cutii muticolore, de pe care ni se dezvaluie conținutul lor, mai mult sau mai puțin complicat, în funcție de vârsta specificată pe ambalaj. Magazinul are diferite secțiuni – pe vârste, sexe, categorii de jocuri – totul e foarte bine pus la punct, și nici nu putea fi altfel, căci Compania LEGO a avut timp să se dezvolte, în cele mai mici detalii ale sale. Copii de vârste diferite, majoritatea bălai ca toți danezii, își trag părinții de mână, de colo-colo, arătând cu degețelele subțiri către jocul demult visat. E o viermuială de nedescris în magazin, dar profit de colega mea, pentru a o ruga să-mi facă o fotografie lângă mega-construcția din bucățele LEGO de la intrare. E fascinantă și-mi imaginez câte zile și câte mii de piese i-au luat autorului său să compună o asemenea minunăție! Decid să-i rezerv instantaneului cu pricina un loc de cinste în cartea mea.
…Elena a ieșit, iată, fericită din magazin, purtând în sacoșa inscripționată cu logo-ul firmei mașina care-l va face pe Alex să sară în sus de bucurie , la întoarcerea noastră acasă. Eu…nu mai am cui cumpăra jucării – copiii mei sunt mult prea mari, nepoții încă negociază cu berzele – dar mărturisesc că această descindere în lumea copilariei și mai ales informația potrivit căreia LEGO este companie daneză, m-au făcut ca, odată ajunsă la reședință, să adâncesc subiectul.
De unde vine, așadar, LEGO? In primul rând de la cuvintele daneze LED GODT. În traducere : “joacă bine”! Și mai apoi vine de la Billund, un oraș din sudul peninsulei Yutlanda, care probabil ar fi rămas anonim pt mulți, dacă în 1926 un vrednic danez pe nume Ole Kirk Christiansen nu și-ar fi deschis un atelier de tâmplărie, în care construia case, mobile, uși și ferestre. Ca să fie sigur că lucrările îi vor ieși bine, ce s-a gândit Ole Kirk al nostru ? Ia să facă el aceleași construcții, însă la scară mică. Zis și facut! Acestea i-au ieșit atât de bine, încât lumea a început să se înghesuie să-i cumpere căsuțele pentru păpuși și alte jucării din lemn, precum și mici cărămizi din același material și care, combinate, iscau construcții neașteptate. În scurt timp, hobby-ul meșterului s-a transformat în afacere : Ole Kirk a pus pe picioare o fabrică de jucării și, combinând două cuvinte daneze, „leg” ( joacă) și „godt” (” bine”) , a obținut denumirea fabricii sale : LEGO.
Dacă în 1949 Compania a produs primele sale “cărămizi” din plastic în 1949, in 1958 s-a lansat sistemul de cuplare a acestora, ceea ce a însemnat practic apariția adevăratului LEGO. Micuțelor cărămizi din plastic li s-au aplicat, pe una din suprafețe, niște cilindri minusculi, ce urmau a se prinde in orificile corespunzătoare de pe suprafata altor cărămizi, creind astfel cullajele necesare construcțiilor. Printr-un simplu gest de răsucire, cele două cărămizi îngemanate putea fi apoi despărțite cu ușurința, intrand în componența altor construcții.
Noua formă s-a dovedit să fie atât de populară, încât compania a fost copleșită de comenzi. După care nimic nu i-a mai stat în cale, ea cucerind întregul glob pământesc cu ingenioasele sale jocuri, nu numai educative, ci și extrem de captivante, atât pentru cei mici, dar și cei mari care le stau în preajmă. Și nu de puține ori, vedem adunați, pe covor, toți membrii familiei, trudind să asambleze, după modelul din cutie, sutele de piese în 12 culori, fascinați de provocarea oferită și consolidandu-și astfel, atât de frumos, relația părinți-copii.
De la Ole Kirk Christiansen și până astăzi, compania LEGO a evoluat continuu, la fel ca și destianarii săi. Astăzi, odată intrați intr-un magazin LEGO – și sunt peste 800, în întreaga lume – micuții din orice colț de planetă pot opta pentru una dintre categoriile tematice binecunoscute si vouă : Lego City, Lego Creator, Lego Racers, Lego Ninjago, Lego Chima, Lego Movie, Lego Friends și Lego Star Wars. Prețurile nu-s mici – asta o știe bine orice părinte – însă raportul satisfacție-preț înclină covârșitor in direcția primeia. Și apoi…cine poate rezista unui copil frumos, care te roagă, cu glăsciorul său pițigaiat : “- Maaaamiii, îmi iei și mie un LEEEGOOOO?”…
Dar Compania LEGO nu s-a oprit aici! Profitând de popularitatea ei în randul celor mici, ea a pus pe picioare și un concept de parc de distracții, asemănător “Disneyland”-ului, denumit însă…cum altfel, decât LEGOLAND! Milioane de micuți din întreaga lume primesc din partea părinților, drept recompensă pentru buna purtare, câte o vacanță la LEGOLAND, tărâmul fermecat unde totul este construit din piese LEGO dar de dimenisuni uriașe. Leagănele, caruselul, trenulețele ce alunecă pe șine, chioscurile cu răcoritoare, băncuțele, cișmelele – designul tuturor este inspirat din îndrăgitele jocuri LEGO.
De altfel, pe site-ul companiei, o frază exprimă perfect esența LEGO : “Găsești un loc de joacă în fiecare cutie!”
…Îmi privesc încă o dată fotografia făcută în magazinul din inima Copenhagăi și oftez : ce bine e să fii copil!
Comentează