Bombănelile Marinei Editoriale

Poștașul cu tolba plină de..suflet!

 

Iată un editorial atipic. E atipic, pentru că …nu l-am scris eu. Sub genericul binecunoscut, astăzi voi găzdui …scrisoarea unei fiice. A fost rugata, de către colegii mei, în pregătirea ediției pe care o veți vedea azi , la ora 15, să ne spună câteva cuvinte despre tatăl său, un poștaș oarecare al țării, pierdut într-un sătuc din Bucovina. Dar nu un poștaș oarecare, ci unul dintre cei mai destoinici și inimoși poștași ai țării. Nu numai un “poștaș de 10”, ci și un om de excepție. Unul dintr-aceia, care se bucură când te vede fericit si care suferă alături de tine, atunci când îți întinde o veste proastă, scoasă din tolba sa..

După ce veți citi rândurile de mai jos, sigur veți dori să-l cunoașteți și voi pe Gheorghiță Ciocârlan din Dolheștii Mici. Și o veți putea face foarte simplu : urmărind emisiunea noastră de astăzi.

“Tata este cel mai modest om cunoscut în cei 28 de ani de viata ai mei si din frica de a nu părea ca se laudă, sigur o sa fie mai subtil in a spune ceea ce a facut pentru satul si comunitatea din Dolheşti.

Nu o spun pentru că este tatal meu, dar el este exemplul perfect de ţăran român care trăieşte şi face mai mult pentru comunitate decât pentru el sau pentru familie.

Meseria de poştaş nu se rezumă la împărţit ziare şi pensii căci înainte de a veni acasă se asigură că bătrânii pe la care trece au o găleată de apă în casă, treaba pe afară terminată iar în seara de ajun de Crăciun merge şi colindă fiecare bătrân al satului ca să fie sigur că emotia sărbătorilor de iarnă este prezentă în fiecare casă.

Am mers cu el la Alba Iulia de 1 decembrie şi abia când l-am văzut plângând şi cântând imnul naţional mi-am dat seama că eu nu voi pleca niciodată din România.

De fiecare dată când mă întorceam din America îmi spunea că cea mai mare bucurie a lui ar fi dacă noi,cei 3 copiii ai lui am rămâne acasă şi asta am şi făcut.

Am luat din energia şi iubirea lui pentru sat şi am înfiinţat Asociaţia pentru promovarea Văii Şomuzului şi am început să aducem turişti în sat.

Bineînţeles că nu am putea face nimic fără el căci el are grijă ca toată lumea se bucură de tradiţiile locului,că mâncarea e bine făcută şi că fiecare oaspete pleacă de aici cu o sticlă de vin făcută de el.

Sunt foarte multe lucruri de spus despre tata iar dacă o să întrebaţi pe mama,ea o să vă spună că toate salariile lui au fost investite în renovarea caminului cultural si in costumele străjerilor şi că nu prea îl vedem pe acasă in perioada sărbătorilor de iarnă.

Nu pot decât să doresc fiecarui sat un poştaş ca tata!

Mulţumim că îl invitați la emisiunea dvs şi că îi daţi şansa să vorbească despre ceea ce îl face să lupte în fiecare zi”

…Bănuiesc că rândurile de mai sus v-au convins. Ne vedem, așadar, la 15, pe TVR2!

Rubrică oferită de FARMACIILE CATENA :RILASTIL – protecție solară

 

1 comentariu

Click aici pentru a spune ceva frumos

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  • Felicitari, Marina.
    Il cunosc pe acest domn, si este, intr-adevar, un om deosebit. Ii apreciez foarte mult eforturile pe care le face pentru promovarea traditiilor acelui satuc din judetul Suceava.

Publicitate