Ea și El Legea e de partea ta

Pensia de întreţinere – între responsabilitate, obligaţie şi răzbunare

Ȋn primul rând un sincer La mulṭi ani tuturor mamelor ṣi femeilor cu ocazia zilei de 8 martie!

M-am gândit astăzi să abordez un subiect care la prima vedere pare simplu, însă, în esenṭă, prezintă particularităṭi si complicaṭii semnificative: pensia de întreṭinere, sau în limbaj comun, pensia alimentară, datorată de părinṭi dupa divorṭ copilului/copiilor lor. Este o problemă întâmpinată în 99% din cazuri de mame, care se confruntă cu lipsa de participare a taṭilor sau cu o implicare minimală, aproape inexistentă a acestora. Este de menṭionat, ca să dăm Cezarului ṣi ce este al Cezarului, că sunt taṭi demni de exemplu, implicaṭi total sau majoritar în viaṭa copiilor lor, după divorṭ, cărora nu li se poate reproṣa absolut nimic ṣi ar trebui ca ceilalṭi tătici să ia exemplu de la aceṣtia, pentru că se poate!

Discutăm însă de cei care nici nu se implică, nici nu le pasă sau consideră că au divorṭat nu de soṭie, ci de întreaga familie, iar din moment ce copiii stau la mamă, aceasta are toate obligaṭiile faṭă de copiii săi.

Odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Civil la data de 1 octombrie 2011, s-au schimbat câteva amănunte cu privire la obligaṭia de întreṭinere, instituind ca regulă executarea acestei obligaṭii în natură, prin asigurarea celor necesare traiului ṣi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăṭătură ṣi pregătire profesională. Ȋn cazul în care obligaṭia de întreṭinere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanṭa de tutelă dispune executarea acesteia prin plata unei pensii de întreṭinere, stabilită în bani, în sumă fixă sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care o datorează, până la o pătrime pentru un copil, o treime pentru 2 copii ṣi o jumătate pentru 3 sau mai mulṭi copii. Vă rog să luaṭi act că legea se referă la copiii personali sau înfiaṭi, nu cei aflaṭi în întreṭinerea celuilalt soṭ din căsătorii anterioare. Adică, tatăl se recăsătoreṣte cu o doamnă care are 1-2 copii dintr-o căsătorie anterioară. Aceṣtia din urmă sunt în întreṭinerea doamnei ṣi fostului său soṭ, nu al actualului soṭ, chiar dacă de fapt ii creṣte, discutăm strict despre calculul pensiei de întreṭinere.

ando4

O problemă des întâlnită a fost cea a stabilirii unei pensii de întreṭinere ca urmare a divorṭului dispus de instanṭă înainte de intrarea în vigoare a Noilor Coduri: Civil ṣi de Procedură civilă. De ce? Pentru că înainte de adoptarea acestor noi coduri, autoritatea părintească era exercitată de părintele la care ramânea copilul, în marea majoritate la mamă. Noul Cod Civil statuează prin art. 503 că părinṭii exercită în mod egal ṣi împreună autoritatea părintească, ceea ce i-ar „obliga” într-un fel sau altul să se înṭeleagă pentru binele copilului, evident aceasta a fost intenṭia, practica ne distruge, dar voi vorbi în alt articol.

Astfel că mamele mă întreabă cum vor reacṭiona taṭii, foṣtii soṭi, ṣi ce ar putea să facă dacă se văd acṭionaṭi în instanṭă pentru obligarea la plata pensiei de întreṭinere. Simplu, o cerere reconvenṭională prin care vor cere exercitarea autorităṭii părinteṣti împreună ṣi în mod egal, precum un eventual program de vizitare. Chiar de curând am avut un caz în care tatăl nu a participat de ani de zile la creṣterea ṣi educarea copilului său, nu l-a vazut de ani de zile, era ṣi destul de greu distanṭa dintre cei doi fiind de peste 400 de km, dar acesta venea pentru diverse cursuri ṣi congrese în oraṣul de reṣedinṭă al copilului ṣi îi dădea un sms dacă poate să se vadă printr-un parc, în condiṭiile în care copilul era la ṣcoală sau la diverse activităṭi extraṣcolare. Ca urmare a acṭiunii iniṭiate de mamă împreună cu copilul, care împlinise deja 14 ani, prin care solicitau pensie de întreṭinere, tatăl a cerut prin cerere reconvenṭională exercitarea autorităṭii părinteṣti împreună ṣi egal cu mama ṣi program de vizitare minor, la domiciliul tatălui o lună vara, o săptămână iarna etc.

Evident aceasta este o răzbunare ṣi o afirm ṣi susṭin cu tărie în faṭa oricărei instanṭe, chiar dacă este un drept. De ce? Pentru că distanṭa mare dintre cei doi nu-i va permite să se deplaseze să semneze peste tot unde va fi nevoie de semnăturile ambilor părinṭi: ṣcoală, medic (cu excepṭia urgenṭelor), diverse cursuri, plecare în străinătate, acte ale copilului etc. De cele mai multe ori părintele se opune la plecarea copilului în afara ṭării, doar ca să îi arate „ cine este ṣeful”! Ştiu că totul s-ar putea rezolva printr-o procură notarială, dar ṭi-ai găsit?! De ce să ṭi-o dea? N-ai vrea să te ṣi umileṣti până obṭii ce este un drept al copilului?! Aceste probleme le-am întâlnit ṣi întâlnesc în practică atât de des, încât au ajuns o regulă!

Stau ṣi mă întreb, retoric evident, 14-15 ani nu te-a interesat nimic de copilul tău, nici ce mănâncă, nici ce ṣcoală frecventează, cu ce se îmbracă, ce note are, nu te-ai dus să-l vezi măcar o dată, n-ai fost lângă el când ṭi-a dus dorul, când avea nevoie de un umăr de barbat pe care să se sprijine ṣi un sfat bărbătesc, n-ai fost la o ṣedinṭă cu părinṭii, la nicio serbare, nu l-ai dus în nicio vacanṭă ṣi vrei să-l obligi să stea cu tine o lună? Dragi astfel de părinṭi, deṣi în esenṭă sunteṭi părinṭi biologici, practic pentru aceṣti copii sunteṭi niṣte străini, niṣte nume pe acte oficiale ṣi atât. Doriṭi într-adevăr să vă cunoaṣteṭi copiii? Făceṭi-o uman, blând, discutând, vizitându-i, asumându-vă inclusiv un refuz sau o respingere totală sau parṭială din partea lor, sunt suflete distruse ṣi frânte de lipsa voastră de implicare. Dacă veṭi aborda această problemă pe calea justiṭiei ca urmare a solicitării implicării voastre, veṭi adânci prăpastia dintre aceste suflete minunate ṣi dvs. Şi ce o să obṭineti? O hotărâre care nu poate fi executată! De ce? Pentru că executarea se face prin executor judecătoresc, însă fiind vorba de copii, dacă constată refuzul însoṭirii tatălui, executorul recomandă consiliere psihologică a celor doi, în care în cele mai multe cazuri, la vârste aṣa de înaintate, în adolescenṭa copiilor voṣtri, nu vă mai ajută decât să vă spuneṭi tot ceea ce aṭi simṭit în aceṣti ani, în cazul bun în care adolescentul consimte să vină. Ȋn plus, executarea silită a unei astfel de hotărâri lasă traume cumplite în sufletul ṣi mintea unui copil. Sunt executările cu cel mai mare impact emoṭional ṣi consumare nervoasă la cote apocaliptice, pe care le urâm ṣi noi avocaṭii, dar mai ales executorii. Astfel că, dupa ce i-aṭi făcut un rău incomensurabil prin faptul că l-aṭi părăsit, îi mai daṭi ṣi un extra bonus obligându-l să vă vadă. Există căi mai bune, decât obligarea, dar vă trebuie asumare de responsabilităṭi ṣi multă răbdare ṣi cel mai important să învăṭaṭi să vă cereṭi iertare!

cooperare

Pentru cei care consideră că acei bani cu care contribuie la întreṭinerea copiilor lor ar ajunge în buzunarele mamelor, le spun că această întreṭinere este un drept al copilului, iar pentru părinte O OBLIGAŢIE, deṣi ar trebui să fie RESPONSABILITATE! Ȋnainte să acuzaṭi o mamă că ṣi-ar însuṣi o sumă de bani, ar fi bine să faceṭi niṣte calcule ṣi veṭi rămâne uimiṭi cât „costă”un copil! Ȋn plus, exercitarea autorităṭii părinteṣti în comun vă atribuie ṣi dreptul de a controla aceste cheltuieli.

Aṣa că, pe lângă obligaṭii pe care trebuie să le respectaṭi, aveṭi ṣi drepturi corelative! Vă urez succes să vi le exercitaṭi pe amândouă, doar procesul de procreare a fost unul frumos, nu? De ce nu vedeṭi cu aceiaṣi ochi ṣi rezultatul unei uniuni care un timp a fost chiar frumoasă?!

Ca încheiere, personal, am ales în viaṭă să îmi amintesc doar partea frumoasă, astfel încât să îmi las portiṭe de comunicare cu toată lumea, chiar ṣi cu „foṣtii”! Ȋn fond, totul a început prin ceva atât de frumos, IUBIREA, ṣi chiar dacă s-a sfârṣit, am încheiat un capitol, tocmai pentru a nu evolua pe o scară a resentimentelor! Gata, s-a sfârṣit, v-aṭi despărṭit, aṭi divorṭat, aceasta a fost pedeapsa, curmaṭi cum puteṭi suferinṭa copiilor voṣtri, învăṭaṭi să ramâneṭi amici, cu un ultim efort de a scoate la iveală ceva din ceea ce a fost, copilul oricum este cadoul iubirii voastre! Copilul vă leagă pe veci în faṭa universului! Aṭi fost, sunteṭi ṣi veṭi fi de-a pururi părinṭii aceluiaṣi copil! Şi asta nu poate fi schimbat! Şi pentru că este luna în care celebrăm mama ṣi femeia, ar fi frumos să-i daṭi celei care v-a adus pe lume cea mai de preṭ comoară un simplu mesaj: „ LA MULŢI ANI!”.

2 comentarii

Click aici pentru a spune ceva frumos

  • Sarut mana, Diana
    Faptul ca am avut ghinionul sa trec prin doua divorturi (cu copii), nu mi s-a stirbit cu nimic obiectivitatea si luciditatea de analiza si sinteza a celor scrise de tine.
    In mare parte, ai dreptate, iar lucrurile stau exact asa. De ce ,,in mare parte,,? Trebuie sa-ti asez sub lupa analizei tale obiective, situatiile (nu putine la numar) in care, copiii sunt folositi de catre parintele caruia i-au fost incredintati spre crestere si educare (MAMA, de cele mai multe ori), ca arma pentru santaj (emotional in primul rand, ulterior fiind si material).
    Totul incepe cu denigrarea ,,bestiei,, care ,,i-a parasit,, si culmineaza cu ,,faultarea,, perioadelor stabilite de instanta, privind dreptul la vizita. Nefiind de fata pentru a se apara, TATAL (de cele mai multe ori) este prezentat ca principalul raspunzator, cauza si izvor al nenorocirilor peste care, biata mama, trebuie sa treaca. Chiar daca, acesta, este de buna credinta, NU CONTEAZA; copiii sunt deja ,,formatati,, si astfel este viciata iremediabil perceptia lor despre adevar.
    Ulterior, copilul ajunge sa fie subiectiv, unidirectional, superficial si distant cu parintele lipsa. Sunt cazuri in care, sub influenta mamei (ca exemplu), i se cer acestuia sume de bani pentru tot felul de nevoi imaginare, inventate de el sau premeditate. Cu timpul, pe langa acestea, mai adauga si el cateva, de care mama (ca exemplu) nu are habar, astfel, se realizeaza si un mic castig personal. Tatal este vazut numai prin perspectiva OBLIGATIILOR, niciodata SI a DREPTURILOR.
    Daca ,Doamne fereste, isi reface viata si mai are si ,,tupeul,, sa faca copil (copii), atunci se ascut sabiile pentru ,,macel,, ! Devin tot mai dese situatiile in care este nevoie de el, de regula neanuntate in prealabil, toate fiind URGENTE. In week end, de onomastica sau ziua de nastere a proaspatului parinte, Paste, Revelion, Craciun, etc. Copiii sunt folositi pe post de spioni, folosindu-se de orele sau zilele de vizita, ca adevarate ocazii sau prilejuri de iscodi tot si toate. Asta nu duce la nimc bun, ii instraineaza pe fratii cosangvini si le deterioreaza pentru viitor ulterioarele relatii-contacte.
    Sunt multe de spus, Diana si ma pastrez pentru partea a doua. Am sa revin asupra acestui articol, ducandu-mi la bun sfarsit, ideile.
    Cu stima,
    Constantin

    • Draga Constantin, iti multumesc pentru aprecieri si mai ales pentru subiectul urmatorului articol. Am prevazut ca ceea ce am scris va suscita interesul tatilor si mai ales va atrage si comentarii de genul celui scris de tine. Am vrut totusi de ziua femeii sa nu atac femeia, ci mai mult sa scot in evidenta anumite aspecte profemeie. Din pacate ai dreptate, de foarte multe ori copiii sunt folositi de parintii lor, numai de mame , dar si de tati. Daca imi permiti, iti voi oferi un raspuns amplu si pertinent in articolul urmator. Iti multumesc pentru atentie si, citind printre randuri, realizez ca faci parte dintre tatii implicati in viata copiilor, insa care a cam avut de „tras” din partea sexului frumos si sarbatorit azi. Hai sa lasam sa treaca aceasta zi si saptamana viitoare promit ca voi scrie un articol care sa-ti suscite interesul, cu privire la problema grava ridicata de tine. Multumesc inca o data ca ai avut rabdarea si interesul sa citesti ceea ce am scris si mai ales pentru comentariul tau care mi-a adus ideea urmatorului articol. In caz ca pot sa te ajut scrie-mi pe privat, eventual lasa-mi un mesaj pe fb la Cabinet avocat Diana Macovei. Cu mult drag!

Publicitate