De 26 de ani, Fundația ”Unu și Unu” stă alături de oamenii pentru care viața nu a fost și nu este ușoară. Fie că primesc hrană, haine, încălțări sau rechizite, oamenii de lângă noi pe care această fundație îi ajută, cel mai probabil nu vor uita niciodată sprijinul primit și vor duce exercițiul binelui mai departe, într-un firesc de care societatea românească are mare nevoie. Totodată, paradoxul în care trăim este că, în timp ce foarte mulți oameni au reale dificultăți în a-și procura hrana necesară, statistic, Europa aruncă, zilnic, la gunoi, cantități uriașe de produse alimentare, care intoxică mediul înconjurător. Tocmai de aceea, dincolo de misiunea ei caritabilă, Fundația ”Unu și Unu” mai are un alt obiectiv important pentru care luptă: STOPAREA RISIPEI ALIMENTARE.
Stăm astăzi de vorbă chiar cu președintele Fundației, Doamna Alina Baicu.
Cristina Moldovan: – Haideți să începem prin a le povesti, pe scurt, cititorilor noștri despre ce au însemnat acesti 26 de ani de existență și despre cum ați ajuns dumneavoastră să faceți parte din această poveste a Binelui.
Alina Baicu: – Fundaţia Unu și Unu a fost infiinţată in 1998 de către diaconul Nuţu Anghelina și a început activitatea ca o cantină socială, care oferea zilnic mâncare caldă oamenilor străzii, bolnavilor, dar și altor oameni care îi treceau pragul. Cantina și-a încetat activitatea în anul 2004.
În perioada 2004 – 2018 activitatea Fundaţiei s-a desfășurat cu doar câţiva voluntari. Începând cu anul 2018 s-a inițiat o colaborare cu un lanţ de magazine, de la care preluăm în fiecare zi mâncare preparată, ambalată și o livrăm direct acasă la beneficiarii noștri. Perioada pandemiei nu ne-a oprit din demersul nostru de a spune stop risipei alimentare. Am continuat să furnizăm mâncare, produse de igienă și măști de protecţie. Nu i-am uitat nici pe oamenii străzii! Când și când, ne mai controla Poliţia, dar după ce aflau ce facem, oamenii legii spuneau: „ce bine că sunt oameni ca dumneavoastră”. În prezent avem o reţea diversificată de parteneri de la care preluăm produse cu termen scurt. Acești parteneri sunt: lanţul de magazine despre care povesteam anterior, depozite alimentare, restaurante și cantine, dar și o bacănie, o brutărie artizanală și un laborator de biscuiţi. Avem 43 de voluntari care își desfășoară activitatea în București, Brașov, Pitești, Cluj-Napoca și Timișoara.
Eu am ajuns efectiv să fac parte din povestea Fundației în anul 2019, când Nuțu Anghelina nu știa cum să rezolve tehnic primirea de donaţii pe pagina de internet a Fundaţiei. Eu aveam o firmă în domeniul producţiei de carduri pentru fidelizarea clienţilor și cochetasem inclusiv cu ideea deschiderii unui magazin online. Știam deci cum poate fi integrat modulul de donaţii pe website, motiv pentru care m-am oferit să îl sprijin. A început apoi să imi placă acţiunea din cadrul Fundaţiei și, astfel, am ajuns să mă implic zilnic, iar din 2021 am devenit Președintele Fundației.
Cristina Moldovan: – Un subiect permanent ”cald” și, din păcate, mereu actual este chiar risipa alimentară de care voi, în cadrul Fundației vă preocupați intens. Vă rog să ne ajutați să înțelegem unde ne situăm ca țară și care sunt soluțiile individuale și guvernamentale care ne-ar ajuta.
Alina Baicu: – În România se pierd anual 2,55 milioane de tone de alimente, ceea ce înseamnă aproximativ 129 kg de alimente/cap de locuitor. În mediul urban, peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi. Totodată, noi, cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33% până la 50% din această hrană ajunge direct în coşul de gunoi. Așadar costurile asociate risipei de alimente sunt atât economice, cât și de mediu.
În ceea ce privește legislaţia, în Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare erau menţionate recomandări pentru operatorii economici cu privire la măsurile pe care le pot lua în acest sens. Această lege a fost modificată recent, astfel încât măsurile de reducere a risipei alimentare au devenit acum obligatorii pentru operatorii economici. Magazinele, restaurantele, cantinele, autoritățile care gestionează alimente vor fi obligate să aplice cel puțin două măsuri dintre cele enumerate de lege, înainte de a arunca alimentele la gunoi. Printre aceste măsuri se numără: reducerea prețului la alimente înainte de data expirării; donarea alimentelor către ONG-uri; transferul alimentelor pentru a putea fi refolosite pentru mâncarea animalelor; folosirea alimentelor la compost. În acest context, ne așteptăm ca numărul partenerilor noștri să crească în perioada imediat următoare.
Referitor la soluţiile individuale, una dintre cele mai cunoscute tactici de reducere a risipei alimentare de către persoanele fizice, este aceea de a merge la magazin cu o listă de cumpărături. Apoi, o altă măsură foarte simplă este ca odată ajunși acasă, să aranjăm produsele după data lor de valabilitate, astfel încât cele care sunt cu termenul cel mai scurt să fie cât mai accesibile, la îndemână și să fie consumate primele. Să nu uităm că până în 2030, ţinta de reducere a risipei alimentare este de 50% faţă de momentul prezent, ceea ce înseamnă eforturi susţinute pe toate planurile.
Cristina Moldovan: – Numărul de voluntari și de parteneri care vă sprijină este unul impresionant. Cine sunt oamenii și instituțiile care fac ca obiectivele Fundației să devină realizabile?
Alina Baicu: – De la o mână de oameni, am evoluat către o comunitate impresionantă de voluntari și de parteneri. Aceștia nu doar că au răspuns pozitiv inițiativei, dar au și recomandat alți oameni cu aceeași dorință sinceră de a contribui la binele comunității. Acest lanț uman de bunăvoință și generozitate reflectă un spirit comunitar puternic, în care oamenii sunt conectați prin dorința comună de a face bine și de a construi o societate în care fiecare individ are un rol social valoros. Voluntarii și partenerii noștri sunt oameni cu inimi deschise, dornici să ofere sprijin și să facă o diferență în viața celor din jur. Acest fenomen de solidaritate este un exemplu viu al puterii pe care o comunitate activă și implicată o poate avea în transformarea socială și în promovarea valorilor umane fundamentale.
Cristina Moldovan: – Proiectele pe care Fundația le derulează sunt multe și extrem de frumoase. V-aș propune să ne povestiți pe scurt măcar despre o parte dintre ele. Ce înseamnă, mai exact PADCOS, ”Să-i învăţăm să își recapete copilăria – terapie pentru copiii refugiaţi” și ”Re-Go-Social”?
Alina Baicu: – Pe lângă activitatea noastră zilnică privind risipa alimentară, suntem preocupaţi să desfășurăm activităţi și proiecte în direcţia educaţiei copiilor. Așa a apărut ideea proiectului PADCOS – Pictură și Artă Decorativă în Comunitățile Sărace prin intermediul căruia 32 de copii de la Ṣcoala Gimnazială Nr. 5 din Săcele, judeţul Brașov au participat la 20 de ateliere de pictură pe sticlă și artă decorativă. Proiectul a fost menit să contribuie la descoperirea și încurajarea abilitaților artistice ale copiilor proveniți din familii cu posibilități financiare reduse.
În luna Decembrie 2023, am organizat la Brașov o expoziţie de pictură pe sticlă, într-unul dintre cele mai cunoscute centre culturale, unde au fost expuse și lucrările realizate de acești copii timp de o lună. Copii au participat la vernisajul expoziției, iar bucuria de a fi prezenți și de a își vedea lucrările expuse și apreciate, nu poate fi exprimată în cuvinte!
Nu am rămas indiferenţi nici la problemele refugiaţilor din Ucraina, pe care i-am sprijinit cu produse alimentare și de igienă și cu care am desfășurat, timp de 5 luni de zile, proiectul “Să-i învăţăm să iși recapete copilăria – terapie pentru copiii refugiaţi”. Astfel, peste 70 de copiii ucrainieni au participat la ateliere creative de pictură, desen, muzică, joacă și, împreună cu părinţii, au beneficiat de sesiuni de psihoterapie. Scopul proiectului a fost ca prin artă și suport psihoterapeutic, copiii să își elibereze stresul legat de războiul din țara lor și să își depășescă temerile într-un mediu care să le poată stimula spontaneitatea, creativitatea și creșterea. Au capătat încredere și stimă de sine și au depășit trauma prin care au trecut în timpul războiului.
Proiectul cel mai recent lansat este “Re-Go-Social” (REstaurants GO SOCIAL) care vine ca o soluţie la cheie pentru reducerea risipei alimentare de către restaurante, prin direcţionarea zilnică a surplusului de mâncare gătită și nevândută, către comunitate. La închiderea programului de lucru, restaurantele ambalează mâncarea iar noi ne ocupăm, prin intermediul parteneriatului pe care îl avem cu Glovo, de partea logistică. Astfel, mâncarea ajunge direct la beneficiari acasă. Re-Go-Social este, în același timp, un proiect de sprijinire a restaurantelor în vederea creșterii responsabilităţii lor sociale, în primul rând prin îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor și apoi prin implicarea lor în mod direct în bunăstarea și progresul comunităţii locale. Beneficiarii proiectului sunt în primul rând familiile cu copii, deoarece viziunea Fundaţiei Unu și Unu este ca fiecare copil să se ducă seara la culcare cu burtica plină.
Cristina Moldovan:Dacă ar fi să alegeți poveștile de viață a trei oameni pe care Fundația ”Unu și Unu” i-a ajutat sau îi ajută cine ar fi aceștia și ce putem învăța din poveștile lor?
Alina Baicu: – În cadrul proiectului „Scrisoare pentru Moș Crăciun”, am primit scrisorile emoționante ale unei familii cu trei copii. Cererile lor de cadouri erau simple, jucării ce pentru mulţi copii sunt din abundenţă, dar care, pentru acești copii înseamnau mult mai mult decât ne puteam imagina. Un voluntar a imortalizat momentul înmânării darurilor, iar reacțiile copiilor au fost pur și simplu copleșitoare. Fetițele, cu stele în ochi, au primit cu bucurie jucăriile pe care și le-au dorit. Însă cel mai memorabil moment a fost al băiețelului cel mic, care plângea cu puzzle-ul în brațe, rostind „am puzzle-ul meu”. El plângea de bucurie, noi plângeam de dragul lui. A trecut ceva timp și tot îmi vin lacrimi în ochi când îmi aduc aminte.
Într-o zi, în timp ce pregăteam o donație de jucării pentru copiii nevoiași, un om al străzii m-a observat. El m-a abordat și mi-a cerut cu timiditate o jucărie de plus. Cererea lui m-a surprins, deoarece mă așteptam ca nevoile lui imediate să fie legate de hrană sau îmbrăcăminte. Cu toate acestea, i-am oferit o jucărie. Cum m-a privit omul acela! M-a lăsat fără cuvinte. În acel moment am realizat că gesturile mici pot avea un impact imens în viața cuiva. El nu a avut nevoie să mă îmbrățișeze fizic pentru a-mi arăta recunoștința sa; în schimb, ochii lui exprimau o mulțumire sinceră. Această experiență m-a învățat că fiecare gest de generozitate, indiferent de dimensiunea sa, poate aduce lumina și bucuria în viața celor din jur.
De asemenea, donăm mâncare multor familii numeroase, care pentru noi sunt prioritare. De multe ori primim mesaje de genul: „știi, noi ne descurcăm, dar cu mâncarea pe care ne-o trimiteţi faceţi o mare diferenţă”. Astfel de mesaje ne întăresc convingerea că acțiunile noastre au un impact real în comunitate și ne motivează să continuăm și să amplificăm eforturile noastre.
Cristina Moldovan: – Se spune că binele făcut pleacă în lume și se întoarce înzecit, multiplicat parcă de o mână magică. Simțiți asta ?
Alina Baicu: – Binele pleaca în lume? Sigur! Oamenii atinși de BINE devin ei înșiși mai buni, iar lumea devine mai bună prin ei. Binele călătorește în lume! Când oamenii sunt marcați de acte de bunătate, devin mai deschiși, mai generoși și mai înclinați să ofere ajutor celor din jurul lor. De la gesturi mici la acțiuni mărețe, fiecare act de bine aduce lumină în întuneric și speranță în inimile oamenilor. Este o perpetuă circulație a bunătății care alimentează transformările sociale și creează un mediu mai prietenos și mai solidar între oameni.
Cristina Moldovan: – După aproape trei decenii de exercițiu permanent al Binelui, cum se conturează planurile de viitor ale Fundației? Ni le puteți împărtăși?
Alina Baicu: – Ne îndreptăm cu încredere spre viitor, plini de planuri și dorința de a deveni mai vizibili, atrăgând și mai mulți furnizori de hrană în eforturile noastre caritabile. Ne dorim să extindem rețeaua noastră pentru a aduce mai mult sprijin comunității din care facem parte. În final, scopul nostru este să inspirăm și mai mulți oameni să se implice în fapte bune. Dorim să fim o sursă de inspirație, să cultivăm un spirit al generozității și solidarității, și să arătăm că fiecare gest, indiferent de cât de mic, poate face o diferență semnificativă în lume.
Cristina Moldovan: – Nu aș vrea să încheiem înainte ca toți cei ce au parcurs acest interviu să afle mai ales despre modalitățile prin care se pot implica și ei. Știu că aceste modalități prin care oamenii și instituțiile vă pot ajuta sunt multiple. Vă rog să ni le transmiteți pe toate aici.
Alina Baicu: – Fiecare persoană poate contribui la susținerea noastră prin simplul gest de a împărtăși informații despre activitatea noastră la restaurantul sau magazinul preferat. O recomandare sinceră ar putea atrage interesul proprietarilor și poate conduce la o colaborare frumoasă.
Desigur și susținerea financiară este foarte importantă, fie prin sponsorizări din partea firmelor, fie prin donații directe pe site-ul nostru sau prin completarea formularului 230. Toate formele de sprijin sunt valoroase și ne ajută să continuăm misiunea noastră de a aduce ajutor celor aflați în nevoie și de a încuraja spiritul altruist în comunitate.
Cristina Moldovan: – Misiunea pe care o duceți de atât de mult timp pare plămădită dintr-un aluat tare frumos! Când descopăr astfel de organizații dar și de oameni cu suflet mare care parcurg această cale divină a Binelui, sentimentul este unul al bucuriei depline și al speranței că altruismul acesta hrănește România și o ține în picioare! Felicitări pentru misiunea dumneavoastră nobilă și pentru cât de mult vă dăruiți pentru semenii noștri. Mă înclin cu admirație și recunoștință, Fundația ”Unu și Unu” – în mod cert, un autentic Arhitect de Frumos! Mult, mult success în tot ce vă propuneți și în tot ce faceți!
Alina Baicu: – Mulţumim frumos pentru cuvintele de apreciere și pentru că ne sunteţi alături în călătoria aceasta frumoasă de a îi inspira pe cei de lângă noi să devină făuritori ai Binelui.
Comentează