Bombănelile Marinei Editoriale

Natural, pe naiba!

Răsucesc furculița în farfuria cu spanac și stau cu ochii înfipți în gramăjoara verzuie. Nu! nu pt că aș fi stresată și ascult de psihologii care spun că te poți calma, privind iarbă și frunze verzi. Stresată sunt, dar mai degrabă de ideea că nici spanacul ăsta, așa – frunze – cum l-am cumpărat de la o babă știrbă din Obor, nu bag mâna-n foc că e natural. Un nutriționist mi-a spus mai demult că nici măcar legumele astea, de pe tarabele așa-zișilor țărani ( căci nici țăranii nu mai sunt ce-au fost) nu ar mai fi sută la sută adevărate. Că toate colcăie de chimicalele înfipte dibaci în ele de stăpânii lor, pentru a crește mai repede și a fi mai arătoase, odată tolănite pe tarabe.
De fapt ce mai este astăzi natural? Îți iei un tricou care ai jura că e din bumbac, iar dacă te îmboldește curiozitatea să-i citești eticheta, afli că elastanul țopăie prin textura sa. Săpunul cu care te speli pe mâini geme de chimicale, la fel și șamponul, dar și detergenții care-ți provoacă rufele la tumbe, în mașina de spălat. Pâinea, mai nou , e cancerigenă, puiul e plin de hormoni, dacă mesteci gumă de mestecat peste măsură, ai tăi îți vor mesteca, în curând, coliva. Mezelurile sunt letale, brânzeturile nici ele nu se simt prea bine. Rafturile supermarketurilor gem de condimente, unele dintre ele – bombe cu ceas. Le auzi ticăitul și puțin mai încolo, la raionul Sucuri. Carbogazoasele îți netezesc calea spre Doamne Doamne, iar alcoolul este moarte sigură, o știm cu toții. Mergi spre ea pe șapte cărări deodată!
Naturali nu mai sunt nici oamenii. Se mint în față, zâmbindu-și unii altora cu seninătate. Sunt fățarnici, prefăcuți, se înfrățesc cu dracul până trec puntea, iar apoi îți fac vânt în apă. Politicienii nu fac rabat. Par mielușei, pân’ te conving să le aplici ștampila pe nume, după care își arată adevăratele fețe, între două reprize de somn, în Parlament.
Femeile și-au pierdut demult nu numai naturalețea, ci și naturalul. Nici nu mai știi ce mângâi : o muiere, sau un depozit de silicon, judicios repartizat în punctele esențiale. Odată venite acasă, divele își dau jos lenjeria modelatoare, extensiile, unghiile false, genele aplicate, tencuiala de pe chip. Unele sunt frumoase și așa, naturale, dar nu le mai văd astfel, decât oglinzile, dimineața.
Nici bărbații nu mai sunt naturali. Strălucesc la suprafață, sunt accesorizați cu zâmbete cucernice și vorbe meșteșugite, însă vine momentul în care-ți dai seama că totul nu a fost decât un jalnic nechezol. Și…nechezi de disperare, privind în jur la atâtea cupluri fericite, care, la un moment dat, se dovedesc a nu fi fost decât niște “nefericiri la pachet”, bine ambalate, ca să nu răzbată în afară..
Așa că…nimic nu pare a mai fi astăzi natural. Nici măcar zâmbetul meu cabalin (ăsta, care-i scoate din minți pe unii! ) nu mai este întotdeauna cel adevărat! Și nu vă sfătuiesc să pătrundeți în spatele lui : veți da peste un suflet plin de E-uri!

P.S. Astăzi, la 10,10, la ” Femei de 10, Bărbați de 10″ pe TVR2, le vom lansa participanților o temă încâlcită: ” Ce mai este astazi natural?” .Poate că n-ar fi rău să aruncați o privire!

P.S.2 Cred că manechinul din plastic, din imaginea de mai sus,  este , până la urmă, cea mai …naturală alegere!

Comentează

Click aici pentru a spune ceva frumos

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.