Eu plâng chiar și la filme, darămite la poveștile adevărate din juru-mi.
Mă emoționează chiar și dramele oamenilor pe care nu i-am văzut niciodată, darămite lacrimile celor care pe care am apucat să-i cunosc.
In plus, sunt mamă, trecută prin povara pântecelor crescânde, prin chinurile facerii și nopțile de nesomn la căpătâiul pruncilor, știu și ce înseamnă să lupți cu cel ce-i este tată copilului tău, pentru a câștiga drepturile pe care le are micuțul vostru. Prin urmare, postarea recentă , pe Facebook, a Magdei Coman – tânăra frumoasă, încremenită în scaunul rulant și care mi-a devenit, odinioară, emoționat subiect în emisiune, nu mă putea lăsa rece. Dimpotrivă, mi-a inflamat sufletul și m-a împins spre a o găzdui aici. Și asta pentru că știu cât înseamnă empatia celor din jur în astfel de momente. Știu și că Magda nu e, din păcate, singura femeie care trece prin astfel de momente. Nu pot deocamdată decât să-i fiu , declarativ, alături. Iar dacă e nevoie, să vin să și sprijin , concret , lupta unor astfel de mame, pentru fericirea puilor lor. Pentru că știu ce înseamnă asta. Aproape că am învățat pe pielea mea!
Magda, nu ești singură!
“ Se spune că de cele mai multe ori învățăm unii de la alții, unii din poveștile celorlalți. Trist e că o bună majoritate învățăm prea târziu sau ne întâlnim cu situații ce sfidează orice realitate sau urmă de umanitate.
Nu vreau să fac din viața mea privată o telenovelă sau un circ dar, pentru toate mamele care trec sau au trecut prin ceea ce simt eu, azi vreau să îmi exprim gândurile. În urmă cu două zile primesc o înștiințare din Italia pentru procesul ce urmează să fie săptămână viitoare. Deschid plicul, îl citesc și rămân șocată de tupeul unui individ care pretinde că este ,,tată”. Aflu că îmi este cerută custodia exclusivă, pensie alimentară, iar copilul să fie dus în Italia la domiciliul lui, întru-un spațiu complet străin, închiriat într-un sat.
După ce am conștientizat că toate acestea chiar se întâmplă, m-am întrebat ce minte diabolică să ai ca să poți cere astfel de lucruri, știind că tu nu ai contribuit cu absolut nimic la fericirea celui mic. Să vrei să iei un copil, pentru care ești practic doar un străin, de lângă mama, sora lui și bunica, pe care l-ai vazut de 3 ori in viața ta și ai stat fizic cu el foarte puțin, mi se pare mai mult decât lipsit de rațiune și conștiință.
Unde îți sunt sentimentele umane?
Unde ai fost in ultimii doi ani în care nu ai venit la ușă să îl vezi?
Cine ți-a interzis să îți faci datoria de tată fizic și finaciar?
Ți-ai refăcut viața și trăiești cu o altă femeie, situație pe care toți prietenii tăi din Italia o știu, inclusiv familia ta, care mi-a confirmat chiar dacă tu continuai să minți.
Am venit la ușa ta cu carabinierii și mi-am găsit toate lucrurile mele și ale copiilor, în saci de gunoi, aruncate în garaj ca pe niște simple cârpe de care îți doreai să scapi, pentru că tu trăiai deja o altă viață. În același timp, m-ai înjosit în fața unor străini strigând să stau la doi metrii distanță pentru că vin din România și îți dau covid.
Cu fiecare faptă a ta îmi arăți și mai mult ce om josnic și lipsit de scrupule ești. Oricât ai încerca, nu mă voi lăsa umilită și doborâtă de tine.
Sper ca așa cum te-ai gândit să faci rău să te gândești și ce vei spune peste ani acestui copil nevinovat de care încerci acum să îți bați joc, doar pentru că figurezi în scris într-un certificat de naștere. Ai început cu stângul chiar de atunci, căci ai fost absent în acea zi și ți-ai recunoscut copilul după 2 luni.
Făcând toate acestea, ce încerci să dovedești? Cine ar crește acest copil pe care pretinzi ca ai dreptul sa mi-l iei?
Cât de josnic să poți fi și să crezi, în mintea ta, că eu te voi lasa sa ii faci rau acestui copil, să calci peste sentimentele lui și sa îl dezechilbrezi psihic? Ai refuzat sa îi semnezi până si înscrierea la grădiniță, iar acum ai început cu aceste mizerii, dorind să îmi iei copilul.
Chiar dacă sunt intr-un scaun cu rotile, am demonstrat lumii intregi ca sunt capabilă să îmi infrunt cu demnitate această dizabilitate dobândită pe care nu am dorit sa o am niciodată și să am realizari la care tu doar visezi.
Declarația ta, în care susții că sunt organizator de evenimente și nu am timp să-mi cresc cei doi copii, este una josnică. I-ai crescut tu in acești 2 ani în care ai fost absent total? Cum să te lase conștiința să spui astfel de lucruri?
Însă toate acestea nu mă vor face să renunț din a lupta pentru fericirea copiilor mei.
Pentru toate mamele care se luptă cu acești indivizi lipsiti de bun simț si orice gram de sentimente vreau sa va spun și să vă încurajez să nu renunțați sa luptati pentru copiii voștri indiferent cat de greu ar fi.
Cu riscul vieții mele am dat viață celor doi pui ce mă bucură în fiecare zi. Copiii mei sunt rațiunea mea de a trăi. Pentru asta nu voi permite niciodată sa imi fie luat copilul. Indiferent ce mijloace murdare folosești in procesul din Italia eu voi fi acolo să te înfrunt și îți voi demonstra că voi reuși și de data aceasta să îmi fac dreptate.
Dumnezeu ne este martor și știu că mereu ceea ce oferi, aia primești. Așa că eu voi continua să fac bine, să inspir, să lupt și să înving. Ceea ce vă invit și pe voi să faceți, cei ce vă încărcați sufletul cu lucruri bune”.
P.S. Iată interviul pe care Magda mi-l oferise cu trei ani în urmă, pe cand furtunile din viața sa încă nu erau manifeste : https://femeide10.ro/magda-coman-fata-frumoasa-tintuita-intr-un-scaun-pe-rotile-cel-care-va-alege-sa-ramana-in-viata-mea-o-va-face-pentru-ca-ma-iubeste-mai-mult-decat-faptul-ca-nu-pot-merge/
Rubrică oferită de FARMACIILE CATENA NERVOCALMIN
Comentează