Fraza “În spatele oricărui bărbat puternic, se află o femeie” , a devenit deja unanim cunoscută. Un soi de “loc comun”. Grație ei, lumea a început să fie foarte atentă la “culisele” succesului unui bărbat, căutând să descopere îndărătul lui acea ființă “nevăzută” – delicată sau aprigă – care îi hrănește acestuia ascensiunea, care îi oferă susținerea și echilibrul, necesare oricărei evoluții profesionale.
Lumea dimplomaților este una aparte. Din afară răzbat numai nuanțele roz ale acesteia : trăiești ani buni in țări străine, locuiești în apartamente elegante sau vile cochete, conduci mașini bengoase purtând faimosul număr CD.., participi la recepții, porți haine de calitate, cunosti lume bună, copiii invață la școli speciale, vacanțele tale au deja altă alură decât cele ale omului de rând..
Poate că , pe undeva chiar așa și este. Însă e absurd să privești lucrurile doar până la acest hotar superficial. Să ignori faptul că o astfel de funcție implică nebănuite responsabilități. Că, aflat la post, acolo, într-un colț de lume, tu practic iți reprezinți țara și , ca urmare, totul la tine trebuie să fie perfect: deciziile, gesturile, limbajul, ținuta, absolut totul. Că a te rupe , împreună cu cei mai dragi oameni ție – soția și copiii – de țara ta, de casa ta, de prieteni, de rudele apropiate, de modul de viață pe care l-ai avut până mai deunăzi, nu e deloc ușor, iar prețul plătit pentru “poleiala” pe care o văd cei din jur, este unul neașteptat de mare.
Nu voi intra în detaliile funcției de “ambasador al României”. Nu voi sta să înșir responsabilitățile ce stau pe umerii celor ce și-au câștigat acest titlu. Și, că veni vorba, nici nu voi vorbi despre cât de greu este drumul , până să ți se spună “Excelență”, și asta în cazul în care încerci să te ridici în mod corect, doar prin munca ta și prin meritele tale….
Astăzi voi privi în spatele omului puternic, care este Ambasadorul. La femeia care îi stă în umbră si-și asumă o poziție deloc mai simplă. Chiar dacă, repet, din afară lucrurile ar putea părea altfel..
Tatiana Zamfiroiu face parte din categoria femeilor aflate “ în spatele bărbaților puternici”. Cand te afli într-o asemenea postură, accepți , de la început, un așa-zis “loc 2”. Îți asumi poziția “din umbră”. Cel ce va “străluci”, cel ce va ieși în evidență, va fi mereu partenerul tău. Însă dacă există dragoste, acest lucru nu te va deranja niciodată. Dimpotrivă, cu tact și delicatețe, cu întelepciune și diplomație ( iată că și aici e nevoie de așa ceva!) îți vei sprijini necondiționat bărbatul drag, preluând asupra ta destule poveri , pentru a-i crea lui toate condițiile ca să fie cel mai bun! Succesul lui va fi, în egala măsură, și izbânda ta. Tatianei Zamfiroiu, soția lui Lilian Zamfiroiu, Ambasadorul României la Luxemburg, acest lucru îi reușește foarte bine. De aceea, astăzi EA va fi invitata rubricii noastre.
Marina Almășan : – Cine este, așadar, Tatiana Zamfiroiu? Cum te recomanzi celor care nu te cunosc?
Tatiana Zamfiroiu: – Sunt o persoană absolut obișnuită: sunt soție, mamă, fiică, prietenă . Sunt, în același timp, absolventă a Universității București – Facultatea de fizică, deținătoarea unui master în Management, comunicare și afaceri, a unui master în 
Finante ( Sisteme bancare europene) și mai sunt doctorand în finanțe, unde mă aflu aproape de capătul drumului (pregătirea tezei de doctorat) . Dar, mai presus de toate, sunt o familistă convinsă. Pentru mine, familia reprezintă totul. Din punct de vedere al carierei, am făcut destule compromisuri, mai ales după ce soțul meu a intrat in diplomație: nu poți avea, în același timp, și carieră, dar sa-ți și urmezi soțul la post. Să stai câtiva ani plecata, apoi să te întorci un an-doi, apoi să pleci din nou…. În rest, iți voi mai spune despre mine că îmi place să citesc, să merg la teatru, îmi plac muzeele, plimbările în aer liber si, foarte mult, călătoriile.
Marina Almășan : – Este greu sa fii sotie de diplomat? Sunt destule femei care te invidiaza!
Tatiana Zamfiroiu: – Nu mi-am pus problema dacă este greu sau ușor. Am luat-o ca pe un lucru firesc, avand convingerea că fac, de fapt, ceea ce trebuie pentru familia mea, pentru mine. Dar nu, nu este ușor. In primul rând pentru ca, așa cum spuneam, trebuie să renunți la carieră. Apoi pentru că nu-i usor să te trezești deodată intr-o țară străină, într-un loc cu totul nou, în care să fii nevoită să iei totul de la început. Iar tu trebuie să fii 
puternică, să-ți sprijini soțul și, poate în primul rand , copiii. Ei sunt , poate, supuși unui stres și mai mare, fiind nevoiți să-și schimbe casa, școala, prietenii, limba.. Nu e ușor deloc să începi, practic, o nouă viață, sa nu ai alături prieteni, uneori nici măcar cunoștințe apropiate. Să nu ai, bunăoară, cu cine să te sfătuiești, atunci cand ai o problemă, pe umărul cui să plângi, atunci când îți este greu.. Da , știu ca sunt multe femei care mă invidiază, caci chiar și eu, pâna să mă aflu într-o astfel de situație, aveam o cu totul alta părere despre soțiile de diplomați: din afară, totul pare foarte frumos, foarte ușor, lumea are impresia că soția de diplomat se află într-o vacanță continuă. O impresie total greșita!
Marina Almășan : – Vorbește-mi despre familia voastră, despre căsnicia ta cu Lilian. Care este povestea relatiei voastre?
Tatiana Zamfiroiu : – Ne-am cunoscut la Râmnicu Vâlcea, cu totul întâmplător. Eu vroiam să dau un anunț la ziar, iar Lilian era secretarul general de redacție al ziarului respectiv. Nu am nimerit chiar la el, ci la secretara lui, ea este cea care ne-a făcut cunoștință. …În scurt timp, am decis să ne facem un viitor comun. De fapt, ca să fiu mai exactă, Lilian a fost cel hotărât, înștiințându-mă că a decis să se căsătorească cu mine, iar eu…neavând alte planuri la vremea aceea,…am acceptat! Și iată, în această vară 
sărbătorim 26 de ani împreună! – o căsnicie bazată pe dragoste, încredere si sprijin reciproc. Și să știi că nu ne-a fost deloc ușor! Am luat-o de la zero și tot ce am realizat, am realizat împreună, muncind din greu pentru fiecare lucru. Si ma refer aici și la realizarile profesionale, și la cele materiale, deși acestea sunt foarte..”subțiri”! Dar nu am fost, nici eu, nici el, copii de bani gata, când am luat startul în viață nu am primit nimic pe tavă și nu am avut pe nimeni care să ne împingă de la spate, in planul carierei. Însă faptul că ne-am avut unul pe celalalt și că ne-am susținut reciproc, ne-a unit și mai mult! Desigur că am avut și perioade grele, din care uneori aveam senzația că nu mai putem ieși, dar le-am depășit , în final și, de fiecare dată, relația noastră a ieșit și mai puternică.
Marina Almășan : – Vorbeste-ne despre copiii vostri. Ce au mostenit de la fiecare din voi?
Tatiana Zamfiroiu: – Ei reprezintă principala noastră realizare. Avem doi copii : Andrei are 25 de ani, iar Irina aproape 15. Fiul nostru a absolvit Universitatea “Dauphin” din Paris iar acum s-a înscris la cursurile pentru intrarea in Barou. Iar Irina tocmai a terminat gimnaziul si se pregătește de admiterea la liceu. Sunt doi copii minunați, și nu o spun pentru că aș fi subiectiva, ca mai toți părinții. Și dacă tot vorbim de beneficiile vieții de diplomat, atunci da, trebuie să recunosc că amândoi copiii noștri au avut șansa de a avea acces la o
cultură straină, șansa de a învăta, de mici, limbi straine, de a vedea lumea, Și n-aș putea spune că ar fi moștenit ceva numai de la mine sau numai de la soțul meu. Aș zice mai degrabă că sunt un “melange” între mine și Lilian, atât din punct de vedere fizic, cât și al caracterului. Amândoi sunt ambițioși, dornici să reușească în viață, sa aiba un viitor cât mai solid. Iar dacă Andrei este deja focusat pe avocatură, Irina înca mai ezita, cu privire la drumul pe care o va apuca.
Marina Almășan : – Îl cunosc pe soțul tău încă din studenție ( înainte, deci, de a vă fi cunoscut voi doi!😊) , dar am o mare curiozitate : l-a schimbat, oare, functia pe Lilian, ca sot?
Tatiana Zamfiroiu : – Nu, categoric: funcția nu l-a schimbat nici ca soț, și nici ca om. Lilian nu a uitat niciodată de unde a plecat, nu este genul acela de om care crede că totul i se cuvine numai pentru faptul că acum are o funcție importantă. Funcția o are la serviciu, iar acasă este tot soț și tată, la fel ca și înainte si îmi place să cred că și în societate a rămas același om ca intotdeauna. Pentru mine, el este tot Lilian, nu este nici director, nici președinte, nici ambasador, ci este doar soțul meu, prietenul meu, omul pe care mă pot sprijini, oricând am nevoie.
Marina Almășan : – Aveți, fără îndoială, o căsnicie care i-ar face pe mulți să vă invidieze! Însă, cu aceste responsabilități ale lui Lilian, mai aveti timp pt voi? Cum il petreceti?
Tatiana Zamfiroiu: – Viața noastră a devenit, e adevarat, foarte complicată. De când este diplomat, sotul meu muncește foarte mult. De fapt, muncește mult de când îl stiu. Îmi amintesc că, atunci cand era mica Irina, iar Lilian era mai tot timpul plecat, ea vorbea cu el la telefon, îi stia vocea și-i spunea “Ta-ti, ta-ti!”, însă când “ta-ti” intra pe usă, dupa o 
lungă perioadă de absență, fetița îl privea mirată și-i spunea : “Nenea?!” …Andrei, al rândul lui, cand era mic, mi-a spus la un moment dat ( referindu-se la aceleasi plecări lungi ale tatălui său, în interes de serviciu) : “Mami, dar tati al nostru de ce nu are grija de familia lui, cum au grijă alți tătici de familiile lor?”..Cu toate acestea, încercăm să petrecem cât mai mult timp împreună, si noi doi, dar și cu copiii. Vacanțele se petrec, obligatoriu, în familie. De fapt, de când suntem împreună, ne-am petrecut tot timpul liber unul cu celălalt și alături de copii. Pentru noi, vacanța nu e vacanță, dacă nu suntem împreună. Din păcate, în ultimii 2-3 ani, Andrei nu ne mai însoțește în vacanțe, dar…asta este, trebuie să ne obisnuim și cu ideea că fiul nostru a crescut. Mai profităm înca de Irina, cat timp o mai avem lângă noi, după care…o să ne ținem de urât unul altuia.
Marina Almășan : – Să ne reintoarcem la statutul tău de “Femeie din spatele unui barbat puternic. Cum il “manageriezi “ pe Lilian, in zilele in care e nervos? Apelezi la anumite trucuri pt a-l calma?
Tatiana Zamfiroiu: – Trebuie să recunosc ca sunt destul de puține zilele in care îl vad pe soțul meu nervos. In general, Lilian încearcă să rezolve problemele cu calm, fară să transfere acasă problemele de la serviciu. Sincer, nu am anumite trucuri pentru a-l calma. Încerc, la rândul meu să fiu calmă, să-l întreb despre ce este vorba, să-l ajut dacă am cum. Înainte de a se apuca de dietă, în zilele mai complicate, cand venea stresat de la birou, îl mai răsfățam cu câte o mancare preferată, sau cu o prajitură. Acum trebuie să mă abtin! Oricum, Lilian știe că, atunci când are nevoie de un sprijin, eu sunt întotdeauna lângă el si se poate baza oricând pe mine.
Marina Almăsan : – Se sfatuieste cu tine cand are de luat o decizie?(mă refer inclusiv la cele vestimentare!)
Tatiana Zamfiroiu : – Da, sigur că ne sfătuim, atunci când trebuie să luam o decizie, e un lucru foarte normal! În problemele de serviciu insă, incerc să nu mă implic mai mult decât trebuie și numai atunci când mi se cere sprijinul. Pot să-mi exprim părerea, să dau o sugestie, dar fără a încerca să-l influențez în vreun fel. In schimb, în ceea ce privește deciziile care ne afectează viata noastră de familie, da, îmi sustin punctul de vedere, pentru că astfel de decizii nu-i apartin numai lui, ci și mie, în egală măsură. Legat de vestimentație…trebuie să recunosc că eu sunt cea care-i cumpară hainele, în proporție de 95 la sută! Lilian nu are nici timp și nici rabdare să meargă la cumpărături, să “bată magazinele”, să probeze etc.
Marina Almășan : – Care este cea mai frumoasa amintire a vietii voastre “în doi”?
Tatiana Zamfiroiu: – Imi este greu să aleg o singura amintire, caci avem atât de multe amintiri frumoase! …( se gândește) ..Poate ziua în care i-am spus că vom avea un copil ( pe Andrei). Imi amintesc că era atât de emoționat, mă copleșea cu grija lui : să fiu atentă pe unde calc, sa nu fac cumva ceva care să-mi facă rău, nu mă lăsa nici măcar să 
beau o cola, la masă!
Marina Almăsan : – Numeste-mi un gest prin care te-a impresionat în mod deosebit.
Tatiana Zamfiroiu : – Când l-a ținut prima oară pe Andrei în brațe! Țin minte că a venit asistenta să-i facă toaleta, iar Lilian se ținea scai de ea, sa nu cumva să pătească ceva copilul, sa nu cumva să-l scape din mână! La fel și când s-a născut Irina – el a fost primul care a luat-o în brațe ( după medic, firește!) după care a intrat în panică, întrebându-i pe toți de ce nu ies 
si eu din sala de operatie! Într-un târziu, medicul a fost nevoit să iasă și să-l liniștească!
Marina Almășan :- Ce amintiri frumoase! …Mă bucur că ți le-am readus în memorie! Spune-mi, Tatiana, ai vrea sa-i transmiti ceva, prin intermediul nostru, soțului tău?
Tatiana Zamfiroiu: – Lucruri pe care le știe: că îl iubesc foarte mult și că voi fi mereu alături de el!
Marina Almășan : – Nu-mi rămâne decât să va doresc tot binele din lume, ție – la mulți ani, pentru că astăzi este ziua ta! …și să sper că voi fi invitată… la nunta voastră de aur!
Comentează