Este fără doar şi poate unul dintre cei mai celebri şi simpatici medici din România. A urmat Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, după care a absolvit Facultatea de Medicină Generală din București.
Din 1972 a lucrat ca medic specialist la Spitalul Județean Galați, iar din anul 1995 a fost șef al secției de Terapie Intensivă a acestui spital, și purtător de cuvânt al acestuia.
Are 16 cărți publicate (singur sau ca și coautor) de specialitate medicală și 93 de articole științifice în reviste naționale și internaționale.
De asemenea, este cunoscut ca scriitor de beletristică, având numeroase cărți publicate, printre care „Fals tratat de navigație” (1977), „Taci și înoată” (2000), „A muri pe mare” (2008). Opriti dricul, mortu asta n-a dat plicu” si „Frica, greata, fofilarea”.
Dincolo însă de orice, este un personaj atât de charismatic, încât nu se putea să nu-l invităm în platoul RIVALILOR, pentru a-i asculta opiniile ȘI în legătură cu principalul subiect al emisiunii noastre : conflictul între generații. I-am ales o parteneră pe cinste, care sperăm să nu-l facă să se fâstâcească : pe frumoasa EDA MARCUS, prezentatoare a Televiziunii Române, exponentă perfectă a generației tinere. In culisele emisiunii, filmată zilele trecute, domnul doctor NICOLAE BACALBAȘA i-a oferit un interviu fulger colegei noastre Liana Damian, care l-a determinat să facă un salt peste timp, in copilăria, adolescența și tinerețea domniei sale.
Liana Damian : – Vorbiți-ne pentru început despre jocurile și jucăriile copilăriei dumneavoastră.
Dr.Nicoae Bacalbașa : – Am copilărit la bunici, la Constanța, deci jucăria copilăriei mele a fost MAREA.
Liana Damian : – Puteți rememora o amintire din copilăria dvs, care v-a marcat restul vieții?
Dr.Nicolae Bacalbașa : – O să încerc…Cand aveam 14 ani, într-o zi veneam de la pescuit de guvizi si țin minte că plouase foarte mult in Constanta. Mă deplasam practic prin apa de pe strada, care-mi venea pana la brau. Cand am ajuns prin zona Teatrului Fantasio ( la acea vreme era Teatrul Rusesc) am zarit cum cade peste mine un fir de tensiune. M-am electrocutat si pot spune ca mi-am vazut moartea cu ochii…Nu stiu cum m-am tarat pe scarile teatrului… Și m-au salvat actritele rusoaice 😊
Liana Damian : – Cand ați mers la școală, ce știați să faceți?
Dr. Nicolae Bacalbasa : – Știam să citesc. De fapt, știam să citesc încă de la 5 ani. Bunicul imi citea povesti, iar eu… “furam” literele.
Liana Damian : Mergeați la biserică?
Dr.Nicolae Bacalbasa : – Mergeam doar de Pasti si Craciun, cu bunica. N-am fost niciodată un credincios practicant.
Liana Damian : – Ne puteți spune câteva din învățămintele date de părinți, în copilărie?
Dr.Nicolae Bacalbașa : – Mama era figura centrala a familiei – impunea prin personalitate si datorita acestui fapt, incercam mereu sa fiu ca ea. De la bunica am moștenit imaginatia ; țin minte că o rugam sa-mi spuna povesti, dandu-i “ca punct de pornire” 3 cuvinte alese de mine si fratele meu geaman. Bunica inventa povesti întregi, folosind cele 3 cuvinte.
Liana Damian : – Vorbim puțin și despre profesori și materii preferate?
Dr. Nicolae Bacalbașa : – Profesorul pe care mi-l amintesc este unul din perioada liceului , mai precis doamna profesoară Banu – profesoară de romana – care mi-a dat un sfat, pe care nu-l voi uita niciodată – “ sa n-ai incredere”. SĂ N-AI ÎNCREDERE!
Liana Damian : – Care erau, pe atunci, măsurile coercitive folosite de profesori?
Dr.Nicolae Bacalbașa : – Pentru faptul ca mama era din neam princiar, prim-secretarul din acea vreme, dl Valcu, a dat o directive ca la liceul Mircea cel Batran sa nu fie admisi copiii din familiile de intelectuali. Singura masura coercitiva a fost… ca n-am fost primit in liceu. Pana la urma însă am fost admis, ptr ca mama a reușit să ajungă la “Cineva”, caruia îi salvase viata, și care, deci, îi rămăsese dator mamei.
Liana Damian : – Ați avut vreun mentor în viață?
Dr. Nicolae Bacalbașa : – Mama, poate, pentru ca mi- a deschis gustul pentru medicina. Ah! Și dl. dr. Crivda de la Spitalul Profesor Burghele ( Panduri ) , care mi-a fost mentor si din punct de vedere profesional, dar și uman.
Liana Damian : – Cum vă petrecați timpul, in adolescență?
Dr. Nicolae Bacalbașa : – Citeam extrerm de mult. Am practicat si gimnastica, chiar daca nu am ajuns cunoscut. Și inotam foarte mult, vara, la bunici.
Liana Damian : – Cine vă dădea banii de buzunar, în adolescență ? Ce aț8 făcut cu primii bani, câștigați de dvs?
Dr. Nicolae Bacalbașa : – Nu am avut niciodată bani de buzunar. Iar primii bani castigati de mine i-am cheltuit… pe o bere si un cognac!
Liana Damian : – Cum interacționați cu ceilalti colegi de generație, in adolescență?
Dr. Nicolae Bacalbașa : – Eram un tip foarte prudent, nu prea interactionam cu oricine. Nu voi uita niciodată cum am fost turnat de un coleg pentru originea sociala si, în consecință, n-am mai fost primit in UTM . Ceea ce însemna implicit că nu mai puteam sa urmez o facultate. Am vrut tot restul vietii sa mă razbune pe acel om. Nu l-am mai intalnit însă, spre norocul lui. De atunci am avut mereu grijă cu cine interacționez.
Liana Damian : – Cum v-ati ales / cunoscut jumătatea de viață?
Dr.Nicolae Bacalbasa : – Am avut două căsnicii și le-aș caracteriza pe amândouă cu sintagma “ Accidentele vietii”.
Liana Damian : – Numiți o personalitate pe care o admirați, o carte pe care doriti să le-o recomandați celor tineri.
Dr. Nicolae Bacalbașa : – Mozart. Iar ca și carte, orice lucrare a lui Marin Sorescu.
Liana Damian : – A sosit și adevăratul Moment al adevărului : autocritica, numiți cel mai mare defect al dvs.
Dr. Nicolae Bacalbașa : – Sunt orgolios.
Liana Damian : – Va mulțumesc! Suntem siguri că vom avea un rating uriaș, cu această ediție!
NOTĂ: Sâmbătă, 12 noiembrie, la ora 15,00, pe TVR2 – veți putea urmâri această ediție a emisiunii “RIVALII…cu Marina Almășan”
Sursa foto : cancan.ro
Comentează