În ultimul timp sunt asaltată de diverse persoane care se regăsesc în articolele scrise de mine la începuturile acestei rubrici, despre executarea silită a hotărârilor cu privire la minori. Am fost uimită să văd că există confrați de ai mei, avocați mai tineri sau mai în vârstă, precum și mai uimită când am văzut că există reprezentanți ai Protecției Copilului din diverse orase (DGASPC), care spun mamei sau tatălui că nu își pot vedea copilul decât cu acordul celuilalt părinte până nu au o hotărâre a instanței care să stabilească domiciliul sau un program de vizitare, în cazul în care copiii rămân cu voie sau fără de
voie la celălalt părinte, sau și mai rău avocați care intervin în înțelegerile părinților sau care își sfătuiesc clienții (părinți) să nu dea copiii celuilalt părinte până nu există o hotărâre în acest sens. Sau și mai rău, avocat care îi spune unei mame ai cărei copii au fost luați cu forța de către tată, că nu este bine să se ducă peste copii și tată până nu se pronunță o hotărâre cu privire la domiciliu.
Eu încep să cred că trăim într-o lume care ori practică meseria după ureche, ori e lovită de stupiditate și răutate duse la extrem. Dragii mei, dacă nu sunteti decăzuți din drepturile părintești și aveți exercitarea autorității părintești împreună cu celălalt părinte, dacă nu aveți stabilit de instanță sau pe cale amiabilă un program de păstrare a legăturilor cu minorul/minora, aveți aceleași drepturi ca și părintele la care copiii locuiesc, iar DGASPC-ul și Autoritatea tutelară au obligația să vă dea tot ajutorul pentru a vă exercita calitatea de părinte.
Astfel, sunt cazuri în care nu s-a stabilit prin hotărâre judecătorească 
un program de păstrare a legăturilor copiilor cu părintele la care nu locuiesc și/sau care nici nu s-au definitivat cu privire la domciliu, pentru că ambii părinți doresc să aibă copiii domiciliul la ei. În aceste cazuri există și părinți care consideră că au monopol asupra copiilor care stau la ei și nu lasă celălalt părinte divorțat să-și vadă copiii. Mai rău este că DGASPC-ul și Poliția fug ca dracu de tămâie și refuză să se implice pentru că nu există hotărâre judecătorească. Nici nu trebuie. Avem Lg. 272/2004 pe care vă implor să o citiți și să vă folosiți de ea, întrucât conferă drepturi egale părinților. Aveți dreptul să vă vizitați copiii la școală și la grădiniță, dar fără să disturbați activitățile. Dacă vă adresați conducerii acestor instituții, acestea au obligația să vă anunțe programul și orele în care aveți dreptul să vă vedeți copiii fără să deranjați programul. Au obligația să vă anunțe asupra tuturor problemelor copiilor dvs, cu condiția să vă exercitați aceste drepturi, adică faceți cereri, trimiteți-le pe calea poștei cu confirmare de primire și notă de inventar dacă nu vi le primesc, (deși este total ilegal din partea lor, dar se întâmplă) sau, dacă vi le primesc, depuneți-le la secretariat. Scrieți-le în două exemplare, un exemplar îl lăsați la secretariat și pe celălalt, exemplarul dvs de probă, vi se pune ștampila cu nr. de înregistrare a petiției, același cu cel dfe pe exemplarul lor.
Vreți să vă vedeți copiii, încercați amiabil să vă înțelegeți cu celălalt părinte. Nu vrea? Faceți sesizări către Autoritatea tutelară a domiciliului copiilor, plângeri la poliție, solicitați DGASPC-ului implicarea și în final apelați la instanță, dar nu vă lăsați. Din contră, acționați pentru drepturile dvs și mai ales, pentru ca acești copii să nu fie afectați de lipsa unuia dintre părinți. Sechelele psihologice sunt multiple și se întind pe perioade mari de timp, uneori nici nu se mai pot repara.
Dacă autoritățile refuză să se implice, mai ales în provincie, în București nu am întâlnit astfel de situații și felicit Bucureștiul pe această cale, faceți reclamații la instituțiile care răspund de DGASPC, Autoritate tutelară și Poliție. Implicați-vă, că nu vă va da nimeni nimic fără să acționați. Vreți să se schimbe această țară? Începeți toți să vă exercitați drepturile și să vă îndepliniți obligațiile și o să vedeți ce încep lucrurile să meargă pe făgașul normal.
În orice caz, nu vă lăsați. Apelați la ajutor din partea avocaților specializați în astfel de probleme, faceți demersuri. Cum să nu vă vedeți și să nu petreceți timp cu copiii dvs dacă nu sunteți decăzuți din drepturile părintești? Iar dragi confrați, cred că nu ar trebui să vă depășiți mandatul, adică dacă părinții se înțeleg cu privire la un program de vizită și încep să se împace, cine vă credeți și ce lege vă permite să stricați aceste înțelegeri? Doar pentru că pierdeți niște bani? Rușine, și dacă persoana la care mă refer citește acest articol îi urez să aibă parte cu copilul ei de același tratament pe care l-a sfătuit pe tatăl copilului să-l adopte față de mama, care nu și-a văzut copiii de un an și jumătate, până m-a cunoscut și în sfârșit a putut să-și vadă copiii.
Se apropie Sfânta Sărbătoare a Crăciunului. Fiți mai buni, lăsați copiii 
să aibă parte de ambii părinți, renunțați la răutate și orgolii, în fond totul este deșertăciune. Tot ceea ce contează vine din iubire și împărtășirea acesteia. Restul nu contează. Vă urez sărbători fără patimi și suferințe, doar în dragoste și bucurii.
În final doresc să vă fac cadou colindul cel mai trist al națiunii române, dar și al speranței revenirii: Vin colindătorii, de marele nostru artist desăvârșit Tudor Gheorghe
Vin colindătorii, cum veneau odată, leru-i ler
Să colinde-n seara asta minunată leru-i ler
Dar li-i gura-i arsă și li-s ochii-n lacrimi leru-i ler
Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler,
Gazdelor creștine să- i primiți în casă leru-i ler
Și cum se cuvine să-i poftiți la masă leru-i ler
Ni-i trimite sfântul să ne-‘ncerce mila leru-i ler,
Domnii mari de astăzi să-și deschidă vila leru-i ler,
Șovăielnic pasu’, mâinile plăpânde leru-i ler,
Tremurat li-i glasu, nu știu să colinde leru-i ler,
Dacă stau la poartă și nu zic nimica leru-i ler
Domnilor de astăzi să v-apuce frica leru-i ler,
Mută-i întrebarea ce răsună afară leru-i ler,
Am murit degeaba, ce-ați făcut din țară leru-i ler
Tot în frig și-n foame, tot cu mâini întinse leru-i ler
Pe la porți străine, ce ne stau închise leru-i ler,
Vin colindătorii cum veneau odată leru-i ler
Să colinde în seara asta minunată leru-i ler
Dar li-i gura-i arsă și li-s ochii-n lacrimi leru-i ler
Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi leru-i ler.
Crăciun Fericit, România, Crăciun Fericit, Români, oriunde v-ați afla!
Surse foto: lawforyou.ru, alimentu.ru, leif.com.ua, japsix.ru, nv-studio.com.ua
Comentează