banner marshal garden
Bombănelile Marinei Editoriale

Ceartă-te cu mine, dar fă-o cu cap!

  

Nu sunt o certăreață din fire, dar hai, fie, ca să-ți fac pe plac, uite, sunt gata să mă cert cu tine! Dar,  te rog, fă-o cu cap!

…adică folosește argumente logice, păstrează-te între hotarele subiectului inițial, n-o lua prin miriștea divagațiilor, care nu te duc în niciun caz în direcția dorită. Nu mă jigni, nu-mi arunca vorbe grele, pe care apoi nu le mai poți întoarce. Nu ridica tonul – aud foarte bine, te asigur, atât de bine, încât, dacă este liniște în încăpere, îți voi auzi până și gândurile! 

Nu te inflama din cale-afară : indiferent de subiectul ei, cearta noastră nu va schimba chipul Destinului, nici cursul omenirii, și nici măcar pe mine. Din cearta noastră nu te aștepta să mă vezi nici mai supusă, nici mai smerită ; nu voi deveni brusc mai deșteaptă, mai blândă sau mai tolerantă, și mai ales, reține: nu voi ajunge niciodată să gândesc ca tine. Dacă te mai aprob, uneori, o fac doar din politețe. Știi bine că sunt încăpățânată; prin urmare, o ceartă aprigă nu va face decât să mă înverșuneze și mai tare. Găsește-mi cheia, de vrei să mă pornești în direcția dorită de tine..

Înainte de a te certa cu mine, gândește-te bine la ceea ce vrei să obții. Sau , mai bine zis : dacă vrei să obții ceva, sau te cerți doar ca să te bagi în seamă. Sau pentru că așa ești tu croit(ă). Vezi, așadar, dacă merită, cu adevărat, să te cerți, Dacă nu cumva am putea să ajungem la același rezultat ( sau poate chiar la unul mai bun) , fără să ne certăm. Ci, pur și simplu, povestind , prezentându-ne argumentele și încercând să cădem de acord. 

Țin tare mult la partea cu argumentele. Sunt al naibii de importante! Mai ales cele logice. Cu un argument bun, m-ai redus la tăcere și mă așezi pe gânduri. Știu că e greu să le găsești : prin jurul nostru circulă, în ultima vreme,  numai argumente tembele. Și, desigur,  destui tembeli care le emit. Alături de ceilalți, la fel de mulți, care le iau în seamă. Dar eu continui să pledez pentru arguente, să mi le doresc, ca pe niște leacuri tămăduitoare în caz de durere aprinsă. 

Înainte de a te certa cu mine, caută înlăuntrul tău lucrurile bune și corecte. Le găsești? Oare tu nu ai nimic a-ți reproșa, înainte de a-mi sări la beregată? E foarte urât să te năpustești asupra altuia, când tu însuți ești plin de bube ; când trecutul tău gâfâie sub povara greșelilor ce-ți poartă semnătura. Te consolezi cu gândul că nu am apucat să le aflu și că nu le voi afla niciodată?!? Greșit! Nici nu știi cât de neașteptat poate ieși adevărul la suprafață. Și cum își poate poziționa baioneta spre tine! De aceea, înainte de a ridica piatra, gândește de două ori dacă nu e mai înțelept s-o lași acolo, la locul ei, în pace. 

Nu căuta să te cerți doar de dragul de a te certa. Cum s-ar zice: gândește-te de șapte ori și ceartă-te o dată! Care e, până la urmă, miza? Nu cumva este una falsă? Oare ai înțeles bine ceea ce am spus, ceea ce am făcut sau urmează să fac?…sau ai mușcat din mine în mod gratuit, doar pentru că ești o persoană impulsivă,  agresivă din fire, iar certurile îți hrănesc adrenalina și te fac să simți că trăiești? Dar , Doamne, ce urât e să trăiești, certându-te!

Insă dacă tot ai chef de ceartă, hai să ne certăm pe tema principală; s-o respectăm, măcar pe ea, dacă nu și pe mine sau valorile pentru care ne certăm. 

Nu te depărta, așadar, de subiect! Dacă ne certăm pe tema fluturilor, să rămânem printre aripile lor :  ce legătură au ei cu numărul Feți-Frumoșilor care mi-au trecut prin suflet? Sau cu emisiunile pe care le fac? Cu anii din buletin, culoarea părului, lungimea fustei sau numărul de pistrui de pe nas? Nu te pierde în răutăți, nu te îneca cu propria ură. Eu nu te detest, oricât rău mi-ai fi făcut sau îmi faci încă. Iată deci că lupta noastră va fi inegală : tu mă urăști, eu nu. Mai bine fii un om rațional, ceartă-te scurt, la obiect și, repet, obligatoriu cu argumente. Și încă ceva: învață să și pui punct. 

Și ar mai fi ceva de spus: nu știu dacă ai auzit de cuvântul „toleranță”. Nu, nu l-am  inventat eu, e demult în dicționare, îți recomand să faceți cunoștință! Eu una o iubesc tare mult. Pentru că îți dă dreptul să respiri, fără să mă deranjeze respirația ta. Și pentru că mă învață să te iubesc, chiar dacă gândești altfel decât mine. Ți-o recomand cu drag. Cunoașteți-vă, petreceți ceva timp împreună. O s-o îndrăgești și vei avea o viață mult mai frumoasă, te asigur. 

Iar dacă ții totuși morțiș să te cerți cu mine și chiar nu te poți abține, ceartă-te! Să știi însă că nu ne va fi mai bine nici mie, nici ție. În primul rând pentru că vom pierde amândoi timp prețios. Apoi neuroni, pe câmpul de luptă. Ne va crește tensiunea, vom acumula energii negative, care se vor preschimba apoi, pe nesimțite, în maladii supărătoare. Și lucrurile nu se vor opri aici :  îi vom întoarce împotriva noastră și pe apropiații noștri – eu pe ai tăi, tu pe ai mei . Din solidaritate, ei vor simți nevoia să ne țină partea, chiar dacă și ei știu că greșim. Și mai e ceva: nu ne vom simți ușurați nici măcar dacă vom vedea că celălalt a capitulat. Pentru că, posibil, ni-l vom face dușman pe viață.

Fără doar și poate, cearta nu e un lucru bun. Așa că, în loc să te cerți cu mine, n-ar fi mai bine să mergem la un suc, un film sau o partidă de shopping?😁

Rubrică oferită de :

Femei de 10 pe Facebook