Nu sunt o certăreață din fire, dar hai, fie, ca să-ți fac pe plac, uite, sunt gata să mă cert cu tine! Dar, te rog, hai s-o facem cu cap! Mai ales tu, căci eu sunt vaccinată!
…adică folosește argumente logice, păstrează-te între hotarele subiectului inițial, n-o lua prin miriștea divagațiilor, care nu te duc în niciun caz în direcția dorită. Nu mă jigni, nu-mi arunca vorbe grele, pe care apoi nu le mai poți întoarce. Nu ridica tonul – aud foarte bine, te asigur ; atât de bine, încât, dacă este liniște în încăpere, îți voi auzi până și gândurile! Așa că, strunește-ți-le, până nu e prea târziu!
Nu te inflama din cale-afară : indiferent de subiectul său, cearta noastră nu va schimba nici chipul Destinului, nici cursul omenirii. Și nici măcar pe mine nu mă va schimba. Din cearta noastră nu te aștepta să mă vezi nici mai supusă, nici mai smerită ; nu voi deveni nici mai deșteaptă, nici mai blândă sau mai tolerantă, și mai ales, reține: nu voi ajunge niciodată să gândesc ca tine. Iar dacă te mai aprob uneori, o fac doar din politețe. Știi bine că sunt încăpățânată; prin urmare, o ceartă aprigă nu va face decât să mă înverșuneze și mai tare. Găsește-mi cheia, de vrei să mă pornești în direcția dorită de tine..
Înainte de a te certa cu mine, gândește-te bine la ceea ce vrei să obții. Sau mai bine zis dacă vrei să obții ceva, sau vrei doar să te bagi în seamă. Sau…poate așa ești tu croit?!? Cercetează, așadar, dacă merită, cu adevărat, să te cerți, Dacă nu cumva am putea ajunge la același rezultat ( sau poate chiar la unul mai bun) , fără să ne certăm. Ci doar conversând; prezentându-ne argumentele și încercând să cădem de acord.
Țin tare mult la partea cu argumentele. Sunt al naibii de importante! Mai ales cele logice. Cu un argument bun mă reduci la tăcere și mă așezi pe gânduri. Știu că e greu să le găsești ( argumentele, nu gândurile mele!) : prin jurul nostru circulă, în ultima vreme, numai argumente tembele. Și, desigur, circulă și acei tembeli, care le emit. Alături de ei , circulă ceilalți, la fel de mulți, care le iau în seamă. Dar eu voi continua să pledez pentru argumente, să mi le doresc ca pe niște leacuri tămăduitoare, aplicate unei dureri aprinse.
Înainte de a te certa cu mine, caută înlăuntrul tău lucrurile bune și corecte. Le găsești? Oare tu nu ai nimic a-ți reproșa, înainte de a-mi sări la beregată? E foarte urât să te năpustești asupra altuia, când tu însuți ești plin de bube ; când trecutul tău gâfâie sub povara greșelilor ce-ți poartă semnătura. Te pitești pe după gândul că nu am apucat să ți le aflu și că nu le voi afla niciodată?!? Greșit! Nici nu știi cât de neașteptat poate ieși adevărul la suprafață. Și cum își poate el poziționa baioneta spre tine! De aceea, înainte de a ridica piatra, gândește de două ori dacă nu e mai înțelept s-o lași acolo, la locul ei, în pace.
Nu căuta să te cerți cu mine doar de dragul de a te certa. Cum s-ar zice: gândește-te de șapte ori și ceartă-te o dată! Care ți-e, până la urmă, miza? Nu cumva este una falsă? Oare ai înțeles bine ceea ce am spus, ceea ce am făcut sau am declarat că voi face?…sau ai mușcat din mine aiurea, în mod gratuit, doar pentru că ești o persoană impulsivă, agresivă din fire iar certurile îți hrănesc adrenalina și te fac să simți că trăiești? Dar , Doamne, cât de urât este să-ți iei oxigenul din conflicte!..
Insă dacă tot ai chef de ceartă, hai să ne certăm doar pe tema principală; s-o respectăm, măcar pe ea, dacă nu și pe mine sau valorile pentru care merită să ne certăm.
Nu te depărta, așadar, de subiect! Dacă ne certăm pe tema fluturilor, să rămânem printre aripile lor : ce legătură au ei, bunăoară, cu Feți-Frumoșii care mi-au colindat sufletul? Sau cu emisiunile pe care le fac? Cu anii din buletin, culoarea părului, lungimea fustei sau numărul de pistrui de pe nas? Nu te pierde în răutăți, nu te îneca cu propria ură. Eu nu te detest, oricât rău mi-ai fi făcut sau îmi faci încă.
Și iată cum lupta noastră va fi inegală : tu mă urăști, eu nu. Mai bine fii un om rațional, ceartă-te scurt, la obiect și, repet, obligatoriu cu argumente. Și încă ceva: învață să și pui punct.
Dar ar mai fi ceva de spus. Nu știu dacă ai auzit de „toleranță”. Nu, nu am inventat eu cuvântul, e demult în dicționare, îți recomand să faceți cunoștință! Eu una o iubesc tare mult. Pentru că îmi dă dreptul să respir, fără să te deranjeze respirația mea. Și pentru că mă învață să te iubesc, chiar dacă gândești altfel decât mine. Ți-o recomand cu drag. Cunoașteți-vă, petreceți ceva timp împreună. O s-o îndrăgești și vei avea o viață mult mai frumoasă, te asigur.
Iar dacă în continuare ții morțiș să te cerți cu mine, atunci ceartă-te! Să știi însă că nu ne va fi mai bine, nici mie, nici ție. În primul rând pentru că vom pierde amândoi timp prețios. Apoi neuroni, pe câmpul de luptă. Ne va crește tensiunea și vom acumula resentimente și energii negative, care se vor preschimba apoi, pe nesimțite, în maladii supărătoare. Iar lucrurile nu se vor opri aici : îi vom întoarce împotriva noastră și pe apropiații noștri – eu pe ai tăi, tu pe ai mei . Din solidaritate, ei vor simți nevoia să ne țină partea, chiar si când vor ști că greșim.
Și mai e ceva: nu ne vom simți ușurați nici măcar atunci când vom vedea că celălalt a capitulat. Pentru că noi vom ști că ni l-am făcut dușman pe viață.
Fără doar și poate, cearta nu e un lucru bun. Așa că, în loc să te cerți cu mine, n-ar fi mai bine să mergem la un suc?
Rubrică oferită de FARMACIILE CATENA : DIOLEX
Comentează