Ea și El Legea e de partea ta

Autoritatea părintească – între interesul superior al copilului și plata unor polițe între părinți – episodul iv

Astfel cum vă promiteam în episodul anterior, astăzi o să vă relatez cazul unui divorț cu copii în care am reușit să obțin exercitarea autorității părintești exclusiv de către mamă, după adoptarea Noului Cod Civil, de aceea este un caz particular și special, care cred că ar putea ajuta persoanele aflate în aceeași situație cu clienta mea.

Clienta mea, mamă a unei fetițe până în 14 ani, hotărăște să divorțeze de soțul ei, având în vedere faptul că acesta a părăsit domiciliul de mai bine de 3 ani, nu s-a interesat de îngrijirea și creșterea fetiței, de educarea acesteia, în plus era un împătimit al jocurilor mecanice (păcănele), fura bani din casă sau dacă muncea cu ziua, toți banii îi dădea la jocuri. Din cauza patimii lui, acesta și-a pierdut și serviciul și, la momentul părăsirii domiciliului conjugal, a lăsat familia cu o restanță la întreținere de peste 30.000 lei (300 milioane lei vechi). Pentru a nu pierde casa unde locuiau împreună cu bunica maternă, care avusese în permanență grijă de minoră, mama hotărăște să plece în străinătate la muncă, iar cu banii obținuți să plătească restanțele la întreținere. Casa era locuință socială, iar Primăria i-a pus în vedere că dacă nu plătește datoria la întreținere îi evacuează. În aceste condiții, fără ajutor din partea nimănui, mama ia cea mai grea decizie, să plece de lângă copilul ei, fiind singura întreținătoare a acesteia, s-o lase cu bunica maternă și să salveze locuința în care să crească liniștită fetița ei. După 2 ani de zile de muncit în străinătate, mai rămăseseră de achitat, cu tot cu întreținerea la zi circa 5000 lei, apartamentul renovat complet, fetița avea computer, tv, tableta etc, tot ce avea nevoie un copil de vârsta ei, și era premianta clasei, olimpică la câteva materii, depășise cu mult condițiile părinților și bunicilor ei. Mama venea la 2-3 luni câte o săptămână două acasă să stea cu cea mică, fiind înlocuită la muncă de sora ei, zilnic vorbeau pe skype, facebook, săptămânal suna diriginta să controleze evoluția fetiței, în condițiile în care mama are doar 8 clase. Toată admirația mea pentru un asemenea părinte și cinste ei.

În acest timp, tatăl venea la ușa apartamentului, dădea cu pumnii și picioarele în ușă și cerea să intre în casă întrucât avea nevoie de bani. O înjura pe mamă, pe fetiță, pe bunică, făcea scandal pe scara blocului și lăsa la ușă mereu gunoaie ca să se știe că a trecut pe acolo. Fetița era timorată și începuse să aibă pusee de panică când auzea soneria și bătăi în ușă. Apoi tatăl a început să se ducă după fetiță la școală, dar nu ca să o controleze, ci ca să îi ceară fetiței sandvișurile și 1-2 lei de buzunar ai acesteia, întrucât nu avea ce să mănânce. Fetița de milă îi dădea și îl ruga să nu mai vină la școală că râd copiii de ea. Într-un final, tatăl pleacă în străinătate, în altă țară decât mama, și după o absență totală: niciun  telefon, scrisoare, etc timp de jumătate de an, o interceptează pe fetiță pe facebook. Conversațiile nu pot fi redactate, întrucât limbajul este mai mult decât licențios, injuriile și invectivele la adresa mamei, fetiței și bunicii sunt inimaginabile. În plus acesta o amenință pe fetiță că va veni peste ea acasă și o va lua cu el pe bloc de unde se vor sinucide amândoi. Fetița îl blochează pe tată pe facebook, dar păstrează toate conversațiile cu acesta. Tatăl o abordează de pe alte conturi și istoria se repetă. În aceste condiții mama vine în țară în concediu și mă contactează pentru divorț, solicitând pe lângă desfacerea căsătoriei și exercitarea autorității părintești exclusiv de către mamă.

Paralel cu divorțul, am demarat acțiunea de delegare temporară a autorității părintești către bunica maternă, având în vedere faptul că mama era plecată la muncă în străinătate, angajată cu contract legal, plătitoare corectă de taxe, tatăl de asemenea plecat, și intraseră în vigoare modificările Lg. 272/2004, care impunea delegarea temporară a autorității părintești în cazul în care aceștia pleacă la muncă în străinătate, art.97 ind.1 alin.1 și 2. În această cauză sunt incidente și art.38 lit. A și b, art.97 ind.5 alin. 1 și 2, art.131 din Lg.272/2004.

Având în vedere că am probat faptul că mama a fost nevoită să delege temporar autoritatea părintească către bunica maternă, având în vedere că tatăl nu este în țară și nu se implică, precum și declarațiile martorilor care au menționat faptele enumerate mai sus și adicția lui către ”păcănele”, precum și faptul că în străinătate stă mai mult pe străzi, muncind cu ziua pe unde apucă, iar dovezile scrise de pe facebook prin care se demonstra fără putință de tăgadă că tatăl nu numai că nu se implică, ci era un adevărat pericol la adresa minorei și a mamei, iar injuriile și invectivele la adresa copilului și mamei denotă iresponsabilitate, lipsă de educație și o încălcare flagranta a drepturilor copilului, la demnitate, la onoare etc, instanța a dispus desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtului și exercitarea autorității părintești exclusiv de către mamă:

”Potrivit art.36 alin.7 din Lg.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri, a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.”

            ” Exercitarea în comun a autorității părintești, ce implică în principal luarea în comun a deciziilor importante privind copilul, presupune în primul rând  ca părinții copilului să mențină legătura.

            Or, din probele administrate rezultă dificultatea comunicării dintre mamă și tată….Chiar dacă a fost citat prin publicitate, pârâtului i s-au transmis cererea și înscrisurile  și la adresa indicată de reclamantă, unde au fost primite de o persoană din familie (n.n. mătușa luiadresa din  buletin indicată și de poliție). Este rezonabil a considera, așadar că pârâtul a putut avea cunoștință de proces, așa încât ar fi putut, în cazul în care ar fi avut alte opinii despre acest subiect, să formuleze apărări și să propună probe.”  – Pârâtul a avut cunoștință de proces, în primul rând m-a sunat  personal să mă amenințe ( vai, ce frică mi-a fost!?1?- haha), apoi i-a scris fetiței pe facebook despre proces, iar noi am depus proba în instanță, acesta avertizând-o pe fetiță că nu-i va da niciodată acordul să plece în vacanță la mama sa sau oriunde în străinătate! Procedural am solicitat și am achitat onorariul unui curator care i-a reprezentat interesele tatălui pe toată durata procesului.

”Dezinteresul manifestat de pârât față de situația fiicei sale, reprezintă un risc pentru copil, al cărui acces la diverse beneficii (de educație, medicale, de călătorie) poate fi restricționat prin pasivitatea tatălui.

            Pe aceste considerente, raportat și la prevederile art.398 Cod civil, instanța apreciază că nu este în interesul fiicei părților ca autoritatea părintească să se exercite în comun de către părinții săi, ci numai de către mamă.

            Este însă de menționat că exercitarea autorității părintești de către un singur părinte nu echivalează cu decăderea celuilalt părinte din drepturile părintești.

            Astfel, celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia (art.398 alin.2 Cod civil), iar ambii părinți, indiferente dacă exercită sau nu autoritatea părintească, au dreptul de a solicita și de a primi informații despre copil din partea unităților școlare, unităților sanitare sau a oricăror altor instituții ce intră în contact cu copilul (art.36 din Legea 272/2004).

            ” De asemenea nu se poate interpreta că luarea acestei măsuri are drept consecință întreruperea relațiilor dintre părintele care nu exercită autoritatea părintească și copil. Este în interesul copilului ca aceste relații să fie inițiate cât mai repede, cu atât mai mult cu cât au fost întrerupte o perioadă mare de timp, mama având obligația de a sprijini menținerea relațiilor personale ale copilului cu tatăl.”

 

Epilog: Tatăl nu a atacat cu apel hotărârea, astfel că hotărârea este definitivă, ci a trimis prin western union cheltuielile de judecată și o singură pensie alimentară. Continuă cu injuriile pe facebook, însă fetița nu-l mai bagă în seamă. Mai au puțin și scapă și de datoriile la întreținere.. Fetița este integrată într-un program psihologic și este în continuare premiantă și olimpică. În sfârșit vacanțele le petrece cu mama care o plimbă prin străinătate.

Până la următoarea ”poveste” vă invit să gândiți profund, înainte de a acționa!

13 comentarii

Click aici pentru a spune ceva frumos

Dă-i un răspuns lui Diana Macovei Anulează

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  • Foarte frumos spusa povestea,
    dar pacat ca e doar o poveste si cazu real e mult pe langa ce se scrie aici ,nu sunt tatal din basmul acesta si nu am nici un interes in al reprezenta sau apara,simplu si la obiect am participat ca un personaj in acesta poveste si nu principal. Daca ma uit peste basmul de mai sus aproape nimic nu se compara cu realitatea in care sa desfasurat si doar un gram de adevar se afla in poveste,

    Pentru simpatizanti „mamei” sunt multe adaugari la poveste pe care le pot pune aici si va promit ca va schimbati parerea ,unul din ele e ca ii impartasea pasiunea tatalui pentru pacanele ,aceea restanta gigantica la intretinere a fost lasata de locuitori apartamentului pentru ca tatal nu a stat singur intrun apartament cu 4 camere si am fost martor cand tatal a platit de cateva ori intretinerea si ceilalti membri din casa refuzau , mai sunt ogramada de spus care dezvalui cu totul alt adevar dar nu sunt story teller cu toate acestea va rog sa
    tratati acest „basm” si sa nu mai credeti tot ce se scrie pe internet , O zi buna
    ps: daca stergeti acest mesaj asta inseamna ca imi confirmati cele spuse si apucativa de avocatura nu mai scrieti basme doamna femeie de 10×0

    • La cate considerati ca stiti, ar fi trebuit sa fiti martor, ceea ce nu ati fost. Poate ca sunteti personaj de poveste, din pacate negativ, iar acest caz ar fi fost bine sa fi fost o poveste…..din pacate copilul este una dintre cele mai crude realitati ale acestui caz, un copil care va fi traumatizat o viata, din cauza personajului negativ dintr-o poveste,caz real. Din pacate nu e un basm, iar dosarul pe care il am in arhiva cu toate probele mentionate, sustin pe deplin cele mentionate. Eu m-am apucat de avocatura in urma cu 21 de ani, din pacate personajul negativ nu s-a apucat nici de scoala, dovada stau greselile cumplite de ortografie, iar ca parinte si om nici nu cred ca stie ce inseamna aceste notiuni,in conditiile in care apar mai importante si relevante datoriile si cine a stat in casa, decat suferinta unui copil. Asa e cand cade musca-n lapte!

    • Este un basm adevarat daca tatal avea resposabilitate sa plateasca pentru cei 4 membri al familiei lui nu sa interesa daca altu plateste era datoria lui sa plateasca lunar nu de cateva ori i ntretinerea vine lunar Si eu nu cred ca Mama Este asa pasionata de pacanele cum Este Tata eu am o resposabilitate nu da a ma duce la pacanele Si asi vrea sa vad si eu martoru care a Fost cand tatal a platit la intretinere

    • Cine sunteti ? ? Macar putina stima de sine daca tot va dati mare „apropriat al casei” .

  • Îmi pare rău când am citit toata povestea este plina de minciuni în primu rand eu nu am plecat din casa aia am fost dat afară si eu si copilu meu de 18 anii pe atuci in timp eu am încercat sa ajut pe data mea dar nu se putut am dat banii de 2/3ori nu mulți ca nu aveam nici eu find pe str si eu si copilu meu din alta căsătorie care la crescut ea de la 3ani cu jocurile de noroc de jucam dar ea era mai impatimita ca mine se poate dovedi la cazino max bet (cum puteti sa spuneti ca eu veneam la usa si făceam scadal daca am părăsit domicilu nici nu aveam adresa acolo) am stat 15 anii ea nu a muncit de loc si sant multe de spus cu sefisiu ian cerut o data era ora 10 si mie dat când a iesit de la scoala nu mai stiu ora banii nu am cerut nici o data ,am pierdut tot nu mai am nimic din cauza ei nu am facut asa rău de am înjurat pe facebook ce era sa fac disperarea din mine ma facut sa zic ce am zis dormeam pe banci in parc copilu la fel de poate verifica pe coli la gasit poliția ca dormea pe cartoane si ECT si plătesc in continuare pensia la fata am chitantele nu am nici o putere ca aici unde sant eu nu umbla câinii cu covrigi in coada si când cam sunat doamna avocat duneavoastra ma ti amenitat daca mai sun ma băgați la hărțuire asa cu am mai sunat ,ori cum va urez succes in continoare.

    • Stimate domnule, personaj de poveste, cum va autodenumiti mai sus. Consider ca elementele pe care le prezentati ar fi trebuit sa le prezentati in cadrul procesului. In loc sa incercati sa va disculpati, acuzati si sa jigniti persoanele implicate, mai bine v-ati asuma greselile si ati face singurul lucru corect: v_ati cere iertare propriului dumneavoastra copil care a suferit si sufera si va fi marcat pe viata de ceea ce i-ati facut si ati incerca sa reluati legatura cu el si sa va purtati ca un tata responsabil. Atat. In rest nimic nu conteaza. In plus, cand v_ati dat numele, nici macar nu v-ati gandit la ce rau i-ati putea aduce tot propriului copil. Toate aceste cazuri sunt despre persoane care sunt lasate in anonimat, tocmai pentru a nu le aduce prejudicii de imagine, demnitate si onoare. Inclusiv copilul dvs are dreptul la respectarea imaginii, onoarei si demnitatii. In plus, decat sa va lamentati atata cat de greu va este si ca nu aveti bani, ar trebui sa luati exemplu de la fosta sotie, care a facut ceea ce trebuia sa faceti dvs, sa intretineti familia si sa ii faceti viata mai buna copilului dvs. Aceasta este obligatia parintilor, nu sa stea sa se planga pe la colturi ca n-au bani si sa gaseasca tapi ispasitori pentru propriile lor greseli si neputinte. Acesta este ultimul meu raspuns la orice altceva ati scrie. Consider ca i-ati facut destul rau copilului dvs, inclusiv prin ceea ce ati postat aici si numele pe care vi l-ati afisat. E cazul sa punem punct. Va urez responsabilitate si verticalitate.

    • Domnule fost sot dar cand ai avut unde sta de ce nu ai pretuit vb la toti mebri familiei urat si etc de ce nu ti ai platit pentru 4 peesoane intretinerea de ce ai facut acuzele ce le ai facut in legatura cu baiatu tau ca traiesc cu el si etc si de ce nu ai muncit sa ati ei casa cu chirie sa stai nu erai in stare sa platesti deaia Ai matusa de ce nu teai dus la ea sa dormi casa nu mai zi ca dormi pe strada si etc si cu jicntu la propiu copil un copil nu trebuie amneitat si ve vb i ai zi tu si cu pensia alimentata o trimiti de cand sa terminat procesu ca esti obligat cati alfel nu trimiteai nimica sa ati fie rusine cum ai mentionat caci de la 3 ani si jumatate lam crescut copilu tau di alta casnicie si mi ai adus acujatile ca traiesc cu el si etc dar Este un dumnezeu sus si vede si are grija de toti pa

    • Cu mult drag, Mihaela! Ma bucur ca ti-am fost de folos si ti-am castigat cauza! N-am sa uit niciodata lacrimile si plansul si strigatul de bucurie al fetitei tale cand a auzit verdictul! Ii multumesc lui Dumnezeu ca m-a ajutat sa ajut un copil si pe mama lu! Tot binele vi-l doresc!

    • Va multumesc foarte mult pentru apreciere! Ma bucur din suflet ca ceea ce scriu este inteles de toata lumea, acesta este si scopul! Daca din ce in ce mai multe persoane isi vor intelege drepturile si obligatiile, vor stii cum sa actioneze si reactioneze si nu se vor mai intimida in fata autoritatilor! Cel putin eu asta mi-as dori!

Publicitate