Foto: Gini Ignat
Vijelios, pandemia ne-a răvășit tuturor viețile. Unora, chiar le-a curmat. Celorlalți, le-a dat peste cap modul de a trăi, planurile de viitor, speranțele. Există categorii, cum se spune, “greu încercate”. Da, știu, sună ca un clișeu, dar gândiți-vă că mulți și-au pierdut locul de muncă. Multora le-au fost amputate veniturile. Iar destui dintre semenii noștri și-au pierdut…”obiectul muncii”.
Restaurantele și-au tras obloanele, agențiile de turism gâfâie în a se trezi la viață, mișcând discret de colo-colo, mai mult prin țară, puținii turiști dispuși să riște, în numele dorului de ducă. Mor, încet dar sigur, cinematografele, dar mai cu seamă teatrele , cluburile, sălile de concerte. În disperarea lor – și nu neapărat financiară, ci aceea de a continua să-și “trăiască” meseria, artiștii au tot încercat diverse formule, încălecând deznădăjduiți internetul, devenit vehicolul-minune care îi transportă către spectatori – rațiunea lor de a rezista. Chinuite de regulile distanțării fizice, de purtatul oribilei măști și de temerile spectatorilor înșiși, actele de cultură își re-fac, cu chiu cu vai, loc în viața planetei.
În tot acest peisaj dezolant, oameni de bine încearcă să dea, cum pot, o mână de ajutor. Am asistat ieri, la o
aruncătură de băț de București ( Călugăreni, jud.Dâmbovița) la un eveniment extraordinar. Și nu prin amploare, ci prin esență. La sorginea lui s-au aflat doi tineri oameni de afaceri, soț și soție – Elena și Dan Ioniță – care s-au hotărât să le ofere unor artiști de excepție, șansa de a se adresa , din nou, publicului. În preajma Complexului “La Arțar” ( o minune de loc de agrement, manageriat de “argintul-viu” cu nume de om: Elena Ioniță) , mai precis la Campingul “La arțar”, pe o pajiște altădată liniștită, Dan Ioniță ( om de afaceri în domeniul agricol) a construit, în premieră mioritică, un soi de ..”arenă-spirală”, din baloți uriași de fân. O adevarată sală de concerte aprins viață sub cerul înstelat , iar duminică seara a avut loc “debutul” unei …să-i zicem “stagiuni” de evenimente artistice de toate felurile, prin care cei doi soți nu vor decât să dea o șansă minunaților artiști români, aflați în , poate, cea mai dificilă perioadă a vieții lor.
“Proba de foc” a tinerilor Elena și Dan Ioniță a trecut cu brio! Răcoarea nopții, atmosfera înălțătoare din jur, publicul rafinat pe care au reușit să-l adune, pofta crescută a tuturor pentru actul de cultură, au făcut ca toți cei 15 artiști care au strălucit pe scenă, sub clar de lună, să se simtă, din nou, REGI!
Vedeta serii a fost muzica de operă, care a adunat pe afiș instrumentiști și soliști de valoare de la Opera
Natională, Orchestra Nationala Radio și Filarmonica George Enescu. Va întrebați cui îi mai arde de operă, în vremurile astea și cum se împacă acest gen pretențios cu ineditul decor rustic al “sălii de concerte”? Vă spun tot eu, spectatorul : se împacă minunat! Și asta și datorită înțeleptei alcătuiri a programului : au răsunat, aseară, în campingul “La Arțar”, melodii binecunoscute din filmele
îndrăgite ale planetei, evergreen-uri ale anilor ‘70-‘80, valsuri
vieneze, tangouri argentiniene, canțonete italiene. Stelele-puzderie de pe cer și-au oprit o clipă respirația, pentru a-i asculta pe talentații artiști, spectatorii primind, în această ultimă duminică de vară, cel mai frumos dar cu putință, amestecat cu aromă de fân și speranță de revenire la viața normală.
Pentru ca mi-a intrat deja în sânge oferirea notelor de 10, de data aceasta o voi acorda , fără rezerve, organizatorilor. Care nu sunt nici o celebră agenție de impresariat artistic, nici producători de spectacole cu ștate vechi și nici instituție de cultură cu experiență în domeniu, ci o simplă pereche de oameni, frumoși și buni, care vor să împingă lumea inainte și să-și vadă în jur semenii fericiți.
Comentează