Draga mea LAMONZA – i-am susurat ușor, la urechea buzunarului exterior valizei mele celei dragi, care mă 
însoțește în drumețiile mele de-a lungul și de-a latul planetei – arată-mi rogu-te ceva, orice, din frumoasa Londră, neliniștită astăzi și măcinată de protestele anti-restricții. Și Lamonza m-a privit cu drag și mi-a scos din pântecele sale câteva fotografii despre unul dintre cele mai soectaculoase muzee londoneze : cel de istorie naturală.
Voi începe prezentarea lui, mărturisindu-vă că, chiar și după ce am devenit din om mic, om mare, am rămas la fel de atasată de Muzeul Antipa, preferatul copilăriei mele și apoi al copiilor mei. De aceea, odată ajunsă în capitala Marii Britanii, am ales, dintre toate tentațiile turistice, „Natural History Museum”) – unul dintre cele mai mari muzee naturale din lume.
Fiind initial parte integranta din British Museum, Muzeul de Istorie Naturala din Londra a luat fiinta printr-o simpla donatie spre patrimoniul Regatului Unit a colectiei lui Sir Hans Sloane, in anul 1753. Sloane care era medic, era binecunoscut ca fiind un impatimit colectionar de curiozitati naturale.
Cand o a doua colectie a botanistului Joseph Banks (despre care se stie ca a 
calatorit impreuna cu celebrul capitan James Cook) s-a adaugat colectiei lui Sloane, managementul muzeului a inceput sa simta nevoia unei locatii separate pentru aceste exponate. Astfel s-a organizat o competitie pentru a determina care va fi arhitectul ce va proiecta noua cladire. Castigatorul a fost capitanul Francis Fowke care, din pacate a murit inainte de a fi terminat proiectul pentru care fusese desemnat. Onoarea proiectarii viitoarei cladiri a muzeului a revenit apoi lui Alfred Waterhouse, care a dat nastere unui proiect pentru o cladire in stil german romanesc care in zilele noastre este cunoscuta chiar sub numele de cladirea Waterhouse.
Colectiile Muzeului de Istorie Naturala din Londra au fost mutate in noua locatie in anul 1883, insa abia in 1963 aceste si colectii si restul exponatelor au devenit un muzeu de sine statator, separat de British Museum.
Considerata drept unul dintre cele mai bune exemple ale stilului neo-romanesc din arhitectura britanica, cladirea Waterhouse a devenit un obiectiv turistic in sine. Turnurile sale inalte si spiralate domina zona in care este amplasata cladirea iar fatada sa uriasa inspirata de intrarea de bazalt a unei pesteri din vestul Scotiei, iti taie respiratia. Cele mai moderne tehnici ale epocii victoriene au fost folosite pentru a construi aceasta cladire pe structura de fier si otel. Structura este ascunsa de fatadele din terra cotta, superb decorate. Folosirea acestui material ca material de constructie a fost o inovatie si o premiera in Marea Britanie. Daca ajungeti sa vizitati Muzeul de Istorie Naturala din Londra, nu trebuie sa uitati sa admirati si panourile de pe tavanul din sala centrala a muzeului. Decorate cu plante din toate colturile lumii, aceste panouri in relief, spun fiecare o poveste 
proprie.
În ceea ce privește colectia muzeului, aceasta este enorma. Contine peste 70 de milioane de exponate care prezinta viata de pe Pamant si poate deveni foarte usor coplesitoare. Muzeul este impartit in diferite zone care pentru o mai usoara identificare au coduri de culori. Fiecare dintre aceste zone se concentreaza pe cate un aspect specific al vietii de pe Terra.
…e greu de descris in Muzeu de spectaculozitatea celui londonez. Cel mai sănătos este să îl parcurgeți voi înșivă cu pasul, să îmbrățișați această provocare inedită și să vă întoarceți, ca și mine, cu amintiri una și una, așa, precum cele păstrate de mine în valiza LAMONZA.
Rubrică oferită de LAMONZA : https://www.lamonza.ro/
Comentează