banner marshal garden
Călătorii Timp liber

Viena. Târg. Crăciun.

 

….Vinul fierbinte și dulce te clatină aproape instantaneu. Și asta pentru că la Piața de Crăciun ajungi seara, după ce se presupune că ziua nu ai stat degeaba, ci ai trudit, colindând orașul. Și magazinele, dacă faci parte din imbatabila armată a femeilor! ..Dar continui îl sorbi, cu înghițituri mici, odată pentru că este gustos și ai visat la el de când treceai granița, la Nădlac, iar apoi pentru că afară e un frig care te ciupește nemilos si vinul este exact vehicolul interior de care aveai nevoie, ca să bagi , cum se zice “caldură în instalații”..
În jur e o mare de oameni. De peste tot. Apropierea Crăciunului este numitorul comun perfect. Mușcă cu poftă din bratwurștii înecați în muștar și britanici, și italieni, și ruși, și unguri, și sârbi și , cum se putea altfel, destui români. Ei par a fi cei mai gălăgioși! Temperament latin… Târgurile de Craciun atrag. Chiar dacă ai și tu, în țara ta,unele la fel, tot mai frumoasă e capra vecinului!
…îndărătul mării de pământeni se iscă spre văzduhul întunecat, clădirea Primăriei. Rathaus. E luminată frumos și mare rău, și îi privești solemnitatea cu nedisimulată invidie ; aceeași invidie pe care ai simțit-o și atunci când ti-ai plasat mașina in uriașa parcare subterană de dedesubt. Poți sta liniștit, fară să te temi că ți-ai lăsat odorul pe patru roți pe vreo străduță lăturalnică, unde ar putea să-l spargă cineva sau măcar să-i tragă o dungă prelungită cu cheia, pe portieră…
Liniștea din parcare contrastează puternic cu vacarmul de deasupra. Continentul lui Moș Craciun este împânzit de căsuțe numeroase, din care poți cumpăra te miri ce. Asta dacă banii te dau afară din casă, pentru că preturile nu sunt doar “nesimțite” , ci “strigător la cer de nesimțite”! Dar ele sunt singura “hibă” pe care le-o poți găsi, pentru că în rest, atmosfera e de poveste, căsuțele sunt luminate feeric, asortându-se perfect kilometrilor de beculețe care îmbracă toti copacii dinprejur, dar și construcțiilor specifice : ici un Moș supradimensionat, colo – o arcadă uriașă de care atârnă globuri mari cât butoaiele cu vin … Dincolo de tarabe, austriece îmbujorate de frig își revarsă amabilitatea, încercand să compenseze prețurile piperate. Într-un fel, acestea ( prețurile, nu austriecele!) se justifică : tot ceea ce se vinde este, în principiu, hand-made. Începând cu căciulile tricotate, continuând cu turtele dulci în diverse forme si culori, globuri pictate, figurine ceramice, căni desenate, lumânări, dulciuri de toate felurile. Leitmotivul este Moș Crăciun, cu tot alaiul său de aliați : crăciunițe, spiriduși, reni, fulgi și oameni de zapadă.. Puhoiul de lume își plimbă cănile cu vin fiert de la o tarabă la alta : se cască guri, se gustă, se probează, se pipăie. Uneori se cumpără. Dar spectacolul general, la care nu trebuie să plătești niciun bilet, este mirific. Un du-te vino pe bază de “roșu” ( culoarea dominantă!), care începe să scadă în intensitate pe măsură ce limbile ceasului galopează spre miezul de noapte..
Hotărât lucru, o piață de Crăciun, oriunde s-ar afla ea, este o sărbatoare a sufletului. Ea îți răscolește amintirile, trezind copilul din tine, care se bucură cu poftă de explozia de lumină, culoare , gusturi și arome, antrenându-se pentru multașteptata întâlnire cu Moș Crăciun.

Femei de 10 pe Facebook