banner tex carrefour
Bombănelile Marinei Editoriale

Țara ta vrea s-o iubești mereu, nu doar de ziua ei!

Țara ta nu are nevoie de bla-bla-ul tău festivist. Și nici de declarațiile tale teatrale, înghesuite în ecranele televizoarelor sau împrăștiate în urechile prostimii adunate prin piețe. Nu are nevoie de mărturisirile tale subite de iubire veșnică și dragoste necondiționată, care poartă într-insele tot atâta adevăr, câtă dulceață zace într-un ardei iute! Țării tale nu-i trebuie nici paradă militară, nici programe speciale la televizor, îi este perfect perpendicular dacă îmbraci ie de ziua ei și asta doar ca să dai bine în poze, și tot perpendicular îi este și dacă ți-ai infipt tricolorul în Jeep, doar ca să pari extravagant. Nu-ți vei impresiona țara mâncând ciolan cu fasole de 1 Decembrie și ascultând folclor de dimineața până seara, când tu, de fapt, vomiți, dacă auzi cântec popular. Țara ta nu are nevoie nici de discursuri fade pe la întruniri publice, nici de urări siropoase, adunate în emisiuni tembele si nici măcar de versuri patriotice pe care, poate, unii le-au scris candva, chiar iubind-o, iar tu le reciți în doi peri, nesimțind nimic pe dinăuntru. Nu, țara ta nu are nevoie de nimic din toate astea, te asigur.
Țara ta are nevoie de tine, să-i fii bun român, în fiecare zi. Nu de ziua ei, ci, repet: în fiecare zi. Nu trebuie să faci neapărat fapte de vitejie – s-a isprăvit vremea războaielor și a bătaliilor sângeroase. Trebuie doar să-ți faci treaba ta – si nu oricum, ci bine – acolo unde te-a repartizat Destinul. De lucrul bine făcut , de asta are nevoie țara ta. Pe vremuri, un îndemn mobilizator graia “ Spic cu spic, patriei snop!”. Dacă tu-ți vei face treaba bine, si dacă în jurul tău toți ceilalți si-o vor face și ei bine pe a lor, din acest bine multiplicat se va naște binele general. Binele țării tale. Deci și al tău.
Si mai are nevoie de ceva, țara ta. Are nevoie de tine s-o aperi. Nu atât de dușmanii din afară, cât mai ales de cei din interior! S-o aperi de minciună și de hoție. Să veghezi la liniștea ei, să-i respecți tăcutul trecut și morții cuminți, pe care-și sprijină trupul. Să n-o vorbești de rău pe la alții și să nu-i întorci spatele, dacă cumva soarele de pe ulița ta va dispărea, pentru o vreme. Să nu-ți întorci nasul în altă parte, dacă țara-ți miroase a sărăcie și neputință, ci să-ți înhami mintea și buna credință la jugul schimbării, încercând să colorezi în culorile bunăstării și fericirii cenușia ta țară.
Țara ta nu are nevoie de prea multe de la tine. De fapt, nu are nevoie decât s-o iubești. Iar de aici vor decurge toate celelalte!
La mulți ani, România!

Femei de 10 pe Facebook