banner tex carrefour
Bărbați de 10

Radu Leca, un psiholog…cu greutate!

Când Dana, colega mea ( absolventă de psihologie) , mi l-a recomandat pe Radu Leca, pentru una din emisiunile mele “Femei de 10, bărbați de 10”, i-am privit poza și i-am zis Danei, în glumă : “Cam grăsuț. Oare va încăpea pe canapea, lângă Mircea? 😁” Apoi i-am urmărit, cu nedisimulată poftă, postările de pe Facebook și…am zis DA!

A doua zi, Radu era pe canapeaua noastră și a “combătut” – alături de Mirabela Dauer, parcă – fără să fie însă deloc complexat de celebritatea tovarășei sale de ediție. Mi-a plăcut mult cum s-a descurcat “noua noastră achiziție” ( Radu nu era numai bine pregătit profesional, ci avea un fel natural, ba chiar spumos de a se comporta în direct) , astfel că Radu Leca a recidivat, de vreo două ori de atunci, iar astăzi va reveni în platourile noastre de filmare, pentru o nouă confruntare.
Știindu-l familist convins și un tată de familie exemplar ( dovadă este și fotografia de mai jos), am vrut să anticipăm dialogul din platou, în care partenera sa va fi Iuliana Marciuc ( tema ediției de mâine fiind “Sacrificiul de a deveni părinți”) , și l-am rugat pe Radu să ne scrie câteva rânduri, pe temă. De fapt, tema pe care i-am dat-o, ( dându-i simultan, peste cap, și ultima zi liberă a minivacanței!) a fost: A FI SAU A NU FI PĂRINȚI.
Iată ce mi-a scris Radu:

“Vara anului 1989. Un pusti roscat si plăpând se plimba cu părinții la sosea. Mama era o visătoare. Desena cât era ziua de lungă și din când în când îl ruga să ii citescă, în franceza sau română, chestii complicate. Tatal era un tip independent si ocupat care venea uneori să îl vadă si de fiecare dată îi aducea ceva.
Nu stiu de la ce a fost, de la Soare sau de la emoția reîntregirii familiei, cert este că pustiul intrebă candid: voi de ce m-ați făcut dacă tot nu aveți niciodată timp de mine, doar așa că trebuia?
Mama îl ridicat in brațe si îi spune așa: din dragoste. Exiști din dragoste. Nu avem timp fiindcă muncim mult. 4 zile pe săptămână esti cu noi, 3 zile stai la bunici. Ne descurcăm cum putem. Inainte ca tu sa exiști, am fost in vizită la casa de copii. Ținând in brațe un copil, am stiut că nu trebuie să mă grăbesc. Un an mai târziu, rod al dragostei noastre ai apărut tu. Totul se face la timpul său. Acum, hai să mergem să ne plimbăm in Herăstrău. Cine vrea înghețată?

Copiii apar atunci când trebuie sau din prostie pură atunci cand nu trebuie. Astăzi sexualitatea nu are nici rușinii si nici limite. Copiii fac copii pe care îi omoară. Mii de familii înfiază copii si ani mai tarziu ajung să se lupte in instanță pentru un vis. Visul de a fi părinți.

Copilul reprezintă norocul familiei. Să vă povestesc ceva: familia Popescu era considerată de regim, drept burgheză. In familia lor erau pictori, stăpâni de moșii, poeți, arhitecti si medici. Un ghiveci intelectual și artistic ce îi poziționa ca dușmani ai regimului. Cu un an înainte, de marea plimbare, aflat din pură întâmplare in Piața Cosmonauților pustiul roscat asista la trecerea in forță a cuplului prezidențial. Pe marginea drumului erau înșirați securiști iar pe balcoane iesise-ră oamenii. Avea 9 ani. Uitându-se fix la bunică spune: Mimi tu ai văzut cât de elegantă si frumos coafată era dna Ceausescu? Păcat că a trecut atât de repede de noi. Superbă.
Bunica a zâmbit încurcată.
Dimineața în fața blocului se opreste o dacie neagră, nouă, cu număr scurt. Din ea coboară un oficial ducând în brațe o cutie plină cu portocale.
Pustiul a înțeles atunci ca tot ceea ce vorbea pe strada sau la telefon era ascultat. Mama lui, săraca, tremura toată neînțelegînd gestul.
A fost prima oara in viata copilului cand a mancat portocale in iulie.
Care este morala? Un cuvant spus atunci cand trebuie, de cine trebuie, iti poate schimba viata in bine. Evident ca exista si reversul medaliei.

Copiii apar dacă trebuie, când trebuie, cui îi trebuie. Asa gândește o mama obișnuită.
Dar o femeie care nu poate avea copii cum gândeste? Dumnezeu dă copii la toti proștii numai mie nu. Furia din ea o face sa nu mai gândească rațional. Oricând acceptă să crească copii altora si când aceștia își vor copiii înapoi se bate pentru ei ca o leoaică. Dar copiii nu sunt ai ei. Ea doar i-a crescut, o perioadă.
Ce îi ramâne de făcut? Să înfieze legal un copil. Altă șansă de a fi Mamă nu există.

Stimate doamne ce nu puteți din mii de motive să aveți urmași, odată ajunse in pragul vârstei de 40 de ani trebuie să conștientizati ca nu veți întinerii. Obligatia dvs este să dăruiți cuiva imensa dragoste ce mocnește in dumneavoastră. Vă rog cu respect să vă gândiți să infiați unul, doi sau mai mulți copii.
Copiii au nevoie de dragostea dvs.

Cu prietenie
RL”

Femei de 10 pe Facebook