Până la Mahomed te mănâncă sfinții!

Din câte bag eu de seamă, ne paște altă cucerire musulmană. După ce neamțul ăl bătrân, Karl, l-a bombardat pe Osman Pașa în redutele din Bulgaria până i-a îndoit iataganul, iar el a devenit rege, iată că neamțul cel nou a bătut palma cu turcii ca să se întoarcă și să ne înzestreze cu ditamai moscheea. O fi ea în numele prieteniei de veacuri între poporul român și imperiul turc, că din câte știm, actualmente, prea mulți musulmani n-ar fi pe malurile Dâmboviței. Cică s-ar număra cam până-n două mii, bașca faptul că nimeni nu știe cât de credincioși or fi și ăștia. Acuma, sunt convinsă că pentru turci n-ar fi o problemă să ne trimită vreun milion de pelerini din taberele alea de refugiați, așa că s-ar umple cumva moscheea aia, dacă-i musai. Dar de ce e musai? Nu știe nimeni, dar ideea e veche și-a rămas agățată de politicieni ca ciunga-n păr. Din când în când ieșea la iveală ba pe la dosul fostului premier Năstase, ba prinprejurul fostului primar Băsescu (intransigentul apărător  de azi al Brâncovenilor), ba se ițea dintre cârjele accidentatului Ponta, oblojit la țurloaie prin spițeriile Fanarului. Acuma, turcii, galantoni, ne-au asigurat că plătesc ei construcția, din ce le-a rămas de prin haraciul plătit de domnitorii noștri secole de-a rândul. Problema e alta, fraților: perioada blugilor care-ți făceau picioarele albastre și-a gumei Turbo s-a cam dus. Acum sunt la modă kalasnikoavele și bomboanele cu T.N.T., după cum ne-arătară dreptcredincioșii lui Alah de prin Franța și Belgia, iar de prin cenușa imperiului multă zgură s-ar putea spulbera și prin bătătura noastră. De aceea stau și mă gândesc: oare n-ar fi mai bine să se înfrățească Prefericitul cu Muftiul și să-i dea o turlă din megacatetrală, ca s-o facă minaret? La cât e de mare măgăoaia aia nici nu e nevoie să întâlnească! Ar mai pune turcii niște firfirici, ar mai bune și ai noștri o mistrie de mortar și uite-așa cimentăm o colaborare fructuoasă între popoarele ”pretine”, vorba lui nea Nicu.