banner tex carrefour
Ea și El Jurnalul unui vagabond

Fata cu flori are X factori

 

O știu de cincisprezece ani. Eram la facultate dar încă umblam prin barurile din jurul liceului cu alți ratați exact ca mine, care nu erau în stare încă să f… din facultate și își încercau proasta vrăjeală cu fetele de liceu.
Când am văzut-o întâia dată, eram la Ficus, un bar strategic asezat aproape de liceu și de Sala Floreasca,  dar și cu vedere excelenta către două stații de autobuz , unde posibilele victime așteptau să plece sau veneau spre școală.
Jucam pinball sau flipăr cum ii spuneam noi atunci, Terminator II – The Rise of The Machines, îmi amintesc de parcă era ieri. Abia vedeam bila de fumul din bar provocat de toți  băieții,  inclusiv de mine. Da, da, se fuma în interior, good times. Vrem o țară ca afara, dar să se fumeze înăuntru. Doamne, de când fumez!!

Ea a intrat în bar și s-a strecurat printre mese și fum greu de țigări de foi. Era timidă și curajoasă totodată. Apoi am aflat că doar n-avea de ales. Rochița roșie ca eticheta de cola (credeați ca o sa zic ca focul?!?), ciorapei albi, pantofiori si bentiță neagră. Era din povești , o Scufiță Roșie cu Mica Prințesa. In brațe ducea cu greu un buchet mare de trandafiri roșii și albi, precum îmbrăcămintea. „Vreți o floare?”. Avea 6 ani.
Băieții nu cumpărau pentru fetele la care visau noaptea. Era normal, eram mici, eram „băieți răi”. Am chemat-o și am întrebat-o cum o cheamă și ce caută singură prin baruri. Mi-a spus că o chema Jennifer și eu mă gândeam că mă minte. Fața ei țipa Maria sau Ioana. Mi-a mai spus că locuiește singură cu bunica ei, că în fiecare dimineată cumpără flori din piață și-ncearcă să le revândă în baruri. Mi-a spus că bunica o așteaptă mereu afara. Mă gândeam iar că mă minte.
I-am strecurat niște bani în palmă, să nu vadă gașca mea că am suflet,  căci aș fi fost exclus pe loc. I-am spus să-și păstreze florile , căci eu trebuia să rămân bad boy/mârlan.
Am urmărit-o cu privirea prin geam când a plecat și într-adevăr o aștepta o bătrânică sărăcăcioasă care i-a luat buchetul greu și a apucat-o strâns de o mânuță. Nu mă mințise cu asta.
Ani la rândul am revăzut-o făcându-și treaba prin barurile si cafenelele prin care și eu mi-o făceam pe a mea. Ne zâmbeam și, din cand în când, îi mai dădeam niște bănuți. Apoi au urmat vreo zece ani în care ea a dispărut. Eu nu, Doamne ferește, parcă băgam mai mult bar, fum și alcool.
Am revăzut-o vara asta la Nuba (un club din Bucuresti). Nu mi-a venit să cred. Parca timpul stătuse în loc pentru noi. Ca și mine,  nici ea nu crescuse foarte mult în înălțime. Oricum nu mai era chiar fetița aceea,  deși se îmbrăca la fel,  parcă purta mai bine buchetul de trandafiri în brațele ei mai încăpătoare. Parcă se strecura și mai bine printre mese,  dar asta poate doar din cauză că nu se mai strecura și prin fum. M-a recunoscut și ne-am bucurat să vorbim iar. Mi-a spus iar că o cheamă Jennifer și eu m-am gândit din nou că mă minte. Mi-a spus și că a luat bacul și că se pregătește pentru facultate si eu am zis, ca de-obicei, că mă minte. Oricum sunt obișnuit ca fetele din cluburi să mă mintă că sunt studente. Nici nu-mi vine să le mai întreb,  ca să nu-mi mai vină să vomit în frapieră. De bunică mi-a fost teamă s-o ntreb, părea destul de amărâta de atunci. Mi-era că între timp fetița a ramas singură pe lume. Oricum eram bucuros s-o revăd și am „cumparat” iar o floare,  pe care i-am lăsat-o, cum ne era obiceiul,  căci,  deși au trecut anii,  eu am rămas același dobitoc care nu oferă flori. Bine, până la urmă, dacă reușești să f…și așa,  ți-e și frică să schimbi ceva sa n-o strici…
Weekendul trecut am revăzut-o pe fata cu flori pe scena X Factor la audiții. Era îmbrăcată la fel. A spus ca o cheama Jennifer și eu am crezut. A spus că a luat bacul și dă la Stomatologie, și eu am crezut. A spus că vinde flori si eu știam. Era aceeași, dar ținea în mână  un microfon în loc de buchetul cu flori.
A-nceput să cânte într-o engleză foarte buna și cu cei mai triști ochi pe care i-am văzut vreodată. Ce cânta fata cu flori? Goo Goo Dolls – Iris. Ce altceva?!? Melodia sufletului meu. „And I don’t want the world to see me/ Cause I don’t think that they’d understand…”. Mi-au dat lacrimile dar degeaba mă veți întreba, n-am sa recunosc vreodată ca plâng ca prostul singur în casă, la Antena 1.
Cânta bine și jurații au trecut-o mai departe. Dacă aveți ocazia, uitați-vă când mai apare la această emisiune și cântă. Nu e cea mai bună,  dar indiferent ce va cânta,  veți auzi ce am auzit și eu. Povestea tristă de viață a fetiței cu flori.

img_3389

1 comentariu

Click aici pentru a spune ceva frumos

  • Ce frumos ai scris…te felicit! Uite ca niciodata nu e bine sa judeci pe cineva dupa aparente! Cred ca esti un baiat mai mult decat ok, un marlan n-ar gandi nici 1% din ce ai gandit tu….si totusi, o floare e foarte frumos sa oferi…fara niciun motiv, iar tu i-ai oferit acestei fetite cate o floare de fiecare data cand ai platit pt a primi in schimb…un gand frumos fata de tine!

Femei de 10 pe Facebook