banner marshal garden
Bombănelile Marinei Editoriale

Dragi femei măritate, învățați să fiți puțin..scârbe!

 

Doamne, de cate ori nu ne-a fost dat să vedem cum soții unor zâne bune ( am numit așa nevestele adevărate : gospodine, mame de nota 10, femei tandre, iubitoare și devotate) și-au făcut un obicei de a călca strâmb. Si tot de atâtea ori, nu ne-am putut abține să nu ne întrebăm: ce naiba le lipsește acestor netrebnici?!? Oare chiar atât de aprig să funcționeze acele gene ale poligamiei, care se spune că împânzesc profilul oricărui bărbat din lume?..
Și uite-așa, sărmanele femei înșelate, ajung să rătăcească în labirintul unor nedumeriri crâncene și nesfărșite întrebări fără răspuns, încercând să găsească pricina pentru care bărbatul pe care-l idolatrizează și “slujesc”, preferă tumbele prin așternuturi străine și-și direcționează stolurile de fluturi din stomac către alte creații (sau creaturi) ale naturii.
Am stat, de-a lungul anilor, la taclale cu destui bărbați, mulți infiltrați în categoria de mai sus și nesfiindu-se să recunoască acest lucru. “Ce vă lipsește, mă?!?😁” a fost întrebarea mea abruptă, în cazul celor cu care imi permiteam să mă trag de șireturi. Răspunsurile numeau, fățiș sau pe ocolite, rutina instalată în cuplu. …Drăguții de ei… “ se plictiseau”! Li se acrise de prea mult “binele de acasă”, de soțiile prea cuminți și liniare, de mâncarea caldă, gătită pe același aragaz, de cearșafurile călcate de aceeași mână, de copii făcuți cu aceeași femeie. Domnii vroiau “altceva”. Chiar și un “altceva” de foarte scurtă durată. Accidental. Vroiau să-și confirme bărbăția, să-și condimenteze viața, căci se săturaseră de cea “de regim”. Vroiau puțină…să-i spunem “esență de scârbe”!
Dumnezeule, de ce , oare, le plac bărbaților scârbele, în detrimentul “îngerilor” de acasă? Pentru că scârbele au tactica lor, infailibilă. Ele reușesc să-l îndrăgostească pe fraier de ele, dar, cunoscându-si bine valoarea, nu-i cedează întru totul, jucându-l pe degețelele cu manichiură impecabilă ( scârbele nu prea le au cu gospodăria!). Ele știu să-i ațâțe masculului plictisit simțurile, dar și să-i taie macaroana erotică taman atunci când ii e mai mare dragul, când e mai fierbinte și plin de bale, făccându-l să le dorească înzecit. Ele au învățat, la “Școala scârbelor” cum să-l pună cu botul pe labe, ținându-l pe stand by și oferindu-i, cu picătura, farmecele și plăcerile pentru care s-au antrenat intens. Așa că, să nu ne mirăm că bărbații tânjesc dupa astfel de specimene..
Iar dacă acasă totul e previzibil, inclusiv surprizele culinare ale nevestei ce miroase a ceapă prăjită, jocul de-a șoarecele și pisica “in deplasare” devine extrem de incitant, fiind biletul de voie din pușcăria de acasă. Femeia-scârbă știe cum să-și atragă în capcană victima; ea pare că ea este cea vânată ( bărbatul e, prin definiție, vânător, nu ați uitat?), după care își plimbă trofeul între agonie și extaz, fiind foarte iscusită în a-l supune unor adevărate tornade ( că doar de aia am numit-o “scârbă”!), după care îi oferă o mare de plăcere, în care fraierul înoată extaziat, amintindu-și cu greu de colacul de salvare în formă de verighetă…
Așa că, dragile mele măritate, vreți să vă țineți soții lângă voi, învățați să fiți puțin scârbe!

Femei de 10 pe Facebook